În plină criză, ştiind nu numai din cărţi că pentru cei puternici aceasta poate fi o oportunitate, antreprenorul român Horia Cardoş a vândut obligaţiuni corporative în valoare de 8 milioane de lei. A mărit salariile angajaţilor. A înregistrat cele mai mari venituri din istoria firmei. Toate acestea în plină pandemie, când competitorii săi stăteau cu obloanele trase.
Cum v-a prins criza coronavirus?
Pe un trend ascendent. Am mărit salariile. Am atras 8 milioane de lei de la investitori pentru a ne finanţa dezvoltarea.
Aţi emis prin intermediul firmei de brokeraj Tradeville obligaţiuni cu scadenţă în 2025 şi o rată fixă a cuponului de 9%, plătibilă semestrial. Nu vă e frică de ce urmează?
Criza îţi oferă cele mai bune soluţii pentru o creştere economică. Ţintim o cifră de afaceri de 220 de milioane de lei, în anul scadenţei, aproape dublă decât în prezent.
Cărţile de business vorbesc despre “criza ca o oportunitate,” dar dumneavoastră de unde v-aţi inspirat?
Criza precedentă din 2007-2009. Până la declanşarea ei, ţăranii se aprovizionau de la supermarket-uri, crezând că supra-binele coboară din cer. După ce a trecut şocul, s-au reîntors la creşterea hranei în gospodării.
Nu aţi cerut bani de la stat pentru şomajul tehnic?
Nu am avut nevoie. Chiar am mărit salariile.
Aţi aplicat la IMM-Invest?
Avem o anumită dimensiune a business-ului şi ne-am permis să nu fim aroganţi.
Ce faceţi cu banii atraşi de la cei 88 de investitori?
Investim în dezvoltare. Vom aduce inovaţie pe segmentul de piaţă ferma, pet-care şi gardening. Vom deschide mai multe Mall-uri rurale, pentru a deservi acest segment de public.
Competitorii dvs au tras obloanele. Cum aţi parcurs pandemia?
Cu uşile deschise (râde n.a.). Magazinele noastre au avut o afluenţă mai mare de clienţi.
Am văzut la Mogoşoaia. Unul, coborât din Jeep, a spus că el nu ştie nimic, dar vrea să crească pui. Şi-a umplut portbagajul. Se schimbă lumea?
Profilul clienţilor noştri s-a modificat în ultimii ani. Apar tot mai mulţi cu venituri mari, retraşi la ţară, care vor să-şi dezvolte o mică gospodărie. Noi le dăm tot suportul necesar.
Şi eu stau la ţară. Puii de la rotisor din supermarketuri se vând mai bine ca la oraş. Mi-a spus o vânzătoare de la Mega Image.
Ne adresăm unui public de maximul 5% care ştie ce înseamnă o hrană sănătoasă. Poate că cititorii dvs au aflat de hobby-farming-ul din Marea Britanie. Acolo, orice nobil are 4-5 găini în curte şi oferă oaspeţilor produse naturale.
Reconectarea la tradiţii. O altfel de lume. Izolarea a lăsat urme?
La începutul pandemiei oamenii au luat cu asalt magazinele. Acum, vânzările la produse de carne din supermarket-uri au scăzut se pare. La noi, vânzările la pui de o zi au crescut, faţă de anii precedenţi.
Eraţi recunoscut încă de acum 20 de ani pentru aducerea unor astfel de pui. De atunci, au apărut 250 de magazine. Ce perspective aveţi?
Încă de la început, puii de o zi au fost un vehicul pentru comercializarea nutreţurilor de creştere. Diversificăm gama de produse şi pentru animalele de companie şi pentru grădinărit.
Ce legături există între nutreţuri şi mâncarea de câine?
Poate nu ştiţi, dar în urmă cu optzeci de ani, mâncarea procesată pentru câini şi pisici s-a produs pentru prima oară într-o fabrică de nutreţuri.
V-aţi segmentat piaţa?
Ne cunoaştem clienţii. Ne adresăm unui grup nu mai mare de 100.000 de familii, cu venituri peste medie, care-şi doresc un stil de viaţă sănătos, în mijlocul naturii, consumând produse naturale. Conceptul „safe homemade” e vechi de mii de ani.
De ce a dispărut produsul “Puiul rustic” din supermarket-uri ?
Am identificat mai demult nişa de consumatori de carne de pui, crescuţi şi hrăniţi natural. Păsările din producția de tip “Label Rouge” reprezintă o treime din achizițiile făcute în gospodăriile din Franța. Ne-am gândit că va creşte şi la noi cererea de pui crescuţi în curte.
Şi ce aţi păţit?
Am făcut o serie de parteneriate cu fermieri români, după ce retailerii ne-au prezentat o serie de studii, potrivit cărora o treime dintre românii ar dori produse aşa-zis bio. Le-am dat puii pentru creştere în spaţii deschise (free range), nutreţurile necesare, iar în final le-am plătit munca. Producţia a fost de câteva zeci de mii de capete. Abatoarele din Romania sunt de capacitate mare. Vor milioane de păspri. Şi aici ne-am blocat, la procesare.
Dar aţi mers mai departe…
O pasăre de calitate e greu de produs.
Cum de aţi reuşit să măriţi veniturile companiei într-un timp atât de scurt?
Am diversificat gama de produse. Ca element de noutate, vindem input-uri pentru producătorii agricoli (seminţe, fertilizante etc), containere pentru compost, venim cu soluţii pentru problemele de sănătate ale înaripatelor.
Criza e o oportunitate. Aţi făcut calcule pe timpul pandemiei? Cum au fost creşterile Agroland?
Până în iunie, am crescut față de anul trecut cu 20 %, cu recorduri pe gamele de produse pentru grădină (+80%); produse de pet care (+ 50%), produse pentru ferme (+ 15%). Am crescut numărul de vânzări și de clienți în mediul online cu 400%, iar în offline cu +5% numărul de clienți și cu 17% numărul de vânzări.
Obligat să stea în izolare, românul s-a reîntors la îndeletnicirile bunicilor, nu?
A existat şi o anumită temere de foame, de criza alimentară, de neprevăzut.
Era şi timpul să ne reinterpretăm viaţa. Nu-mi ies din minte figurile ţăranilor când stau la coadă la supermarket cu o pulpă de pui la rotisor, învelită în celofan. Pe unul l-am şi întrebat: nu e mai bun şi mai ieftin un pui de carne crescut în bătătură? Ăla se creşte greu, mi-a replicat…
Cum v-am spus, clienţii noştri sunt oameni cu venituri peste medie, care înţeleg ce înseamnă un consum de carne, fără antibiotice, crescuţi în aer liber
Proiecţiile dvs de business sunt pe domeniul agricol, acolo, de unde, ciudat paradox, toată lume fuge.
Nu vă închipuiţi câţi investitori noi apar în domeniu. Sunt mulţi cu experienţe în multinaţionale sau chiar antreprenori, cu un drive, cum se spune, care au învăţat să construiască un plan de afaceri, ştiu să facă un managment eficient, acceptă noi provocări de viaţă şi care s-au orientat spre business-ul agricol.
Chiar aşa. Asta e ştire de Breaking News.
Din 10 kg de fructe, consumate de români, 9 sunt din import. Aşa nu se mai poate continua.
Şi ce livezi aveam odată….
Românii se reîntorc la natură. Simţim asta în fiecare zi.
Dumneavoastră în cash-flow, noi tot căutăm pepenii de Dăbuleni.
Lumea se schimbă. În urmă cu vreo 40-50 de ani, primăriile din ţările europene au interzis creşterea păsărilor în oraş. Acum, se revine. Multe entităţi administrative şi-au revizuit restricţiile. Sunt oraşe unde deja se discută acest aspect.
Aţi strâns într-un timp extrem de scurt 8 milioane de lei, prin emisia de obligaţiuni corporative. Mergeţi mai departe?
Suntem transparenţi, suntem decişi, îndeplinim toate condiţiile. Ne vom lista la bursă, astfel ne vom susţine dezvoltarea business-ului.
Când unii se bucură dacă nu ies în pierdere, dvs vă gândiţi cum să dublaţi veniturile într-o perioadă extrem de scurtă.
Suntem conectaţi la realitate. Mulţi vor fi concediaţi, foarte mulţi vor lucra de acasă. Când îi e greu românului se reîntoarce la origini. Şi noi îi suntem partneri de încredere.
