86% din romani recunosc ca nu se pot bizui pe politicieni. In acelasi timp, un sfert din populatia Romaniei nu are incredere in medici, releva un studiu GfK, dat ieri publicitatii. Oameni de nadejde sunt considerati pompierii, militarii, postasii si profesorii.
Serviciul de pompieri se plaseaza pe prima pozitie a topului categoriilor profesionale considerate "de incredere" de catre romani, cu o rata a increderii de 94%, urmat de fortele armate (90%), serviciul postal (89%) si profesori (85%). Cele mai mari rate ale neincrederii sunt contabilizate in contul politicienilor (rata a neincrederii de 86%), al firmelor de avocatura (58%), al sefilor marilor companii (54%) si al politiei (47%).
Pompierii conduc nu numai in topul preferintelor romanilor, ci si in topurile simpatiilor cetatenilor din SUA si din tarile europene, realizate de GfK, cu rate ale increderii cuprinse intre 81% (in Rusia) si 99% (in Suedia). Exceptie fac doar pompierii polonezi, cu o rata a increderii de numai 64%, cu mult mai mica decat cea acordata profesorilor din aceasta tara, de 93%.
In ceea ce-i priveste pe doctorii romani, studiul GfK le asociaza o rata a neincrederii din partea populatiei de 25%. Cu alte cuvinte, un sfert din cetateni nu au incredere in halatele albe. Rata increderii in medici este cu 10% mai mica decat rata increderii in profesorii autohtoni. Mai prost decat medicii nostri stau, la acest capitol, doar medicii greci (49% rata de neincredere), rusi (39%) si bulgari (32%). In cele mai multe tari dezvoltate ale Europei si in America gradul de incredere in medici depaseste 85%, apropiindu-se de rata increderii in profesori sau chiar depasind-o, asa cum se intampla in Franta si in Germania (87% rata a increderii, respectiv 88%).
Politistii romani au si ei o reputatie destul de patata, in conditiile in care doar 53% din romani ii considera de incredere. Rau vazuti de populatie sunt si politistii rusi (31% rata de incredere), polonezi (36%), bulgari (49%) si greci (42%), in timp ce oamenii legii germani si cei suedezi se bucura de cel mai consistent capital de incredere (85%, respectiv 87%).
Topul GfK mai releva diferente importante intre Europa de Vest si Europa Centrala si de Est cu privire la increderea acordata managerilor marilor companii si directorilor executivi din publicitate. Astfel, in timp ce Vestul investeste putina incredere in cele doua grupuri profesionale (70% nu au incredere in manageri si in directorii de publicitate), centrul si estul Europei le crediteaza cu o rata a increderii de 50%.
Politicienii romani, cu o rata a increderii de 14% (86% din cetateni nu au incredere in ei), nu fac nota discordanta fata de ceilalti politicieni europeni, care nu reusesc sa intre pe sub pielea electorilor. De pilda, politicienii italieni se bucura de o rata a increderii si mai scazuta decat cei romani, de numai 6%, iar cei greci de o cota de 9%. Belgienii, britanicii, elvetienii, olandezii si polonezii au o incredere ceva mai mare in politicienii lor (intre 20% si 27%), dar aceasta reprezinta doar un sfert din capitalul de incredere investit in propriii pompieri.
