» Legea asigurarii obligatorii a locuintelor impotriva dezastrelor naturale sta blocata in Parlament de mai bine de o jumatate de an.
» Unii deputati, dar si analisti economici cred ca marile companii de asigurari nu vor sa aiba aceasta povara pe umeri si se opun, altii ca statul vrea sa arunce pisica in curtea privatilor, pentru a scapa de cheltuieli.
Dupa ce inundatiile au devenit un fenomen care loveste fara gres Romania an de an, Guvernul a initiat un proiect de lege care sa oblige pe toata lumea sa isi asigure locuintele impotriva dezastrelor naturale precum inundatiile sau cutremurele. Pe scurt, pentru o casa de calitate superioara, cu fundatie din beton, s-ar fi platit 20 de euro pe an, suma despagubirii fiind de 20.000 de euro, iar pentru o casa de calitate inferioara, din chirpici sau alte materiale, pentru 10 euro pe an ar fi fost asigurate despagubiri de 10.000 de euro. Sistemul ar fi fost gestionat de un grup de societati de asigurari, constituit ca entitate separata. Astfel, oamenii si-ar fi putut recupera o parte din pierderile cauzate de inundatii, iar cheltuielile statului cu despagubirile ar fi disparut. Acest sistem ar fi fost suplimentar fata de cel al asigurarilor facultative de locuinte, deja existent, unde nu exista limite impuse ale sumelor de bani. In 2007, proiectul a ajuns in Parlament, unde a fost aprobat de Senat. De la sfarsitul anului trecut, el sta blocat la Camera Deputatilor, in Comisia Economica.
Vicepresedintele acestei comisii, deputatul PRM Octavian Purceld, nu-si mai aduce aminte foarte clar de stadiul acestui proiect de lege, dar stie de ce s-a impotmolit: "Au existat niste pozitii ale unor colegi si obiectii din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor cu privire la nivelul sumelor de asigurare. N-am cazut de acord. Nu stim nici daca este constitutionala obligativitatea acestei asigurari". In schimb, Purceld este de acord cu legea, pentru ca "nu este normal ca statul sa suporte mereu singur aceasta responsabilitate". Deputata PD-L Gratiela Iordache, membra a Comisiei Finante-Banci, de la care proiectul de lege a primit aviz favorabil, spune insa ca au mai existat si alte impedimente: "Au existat companii mari de asigurari care nu au fost de acord. Probabilitatea inudatiilor este foarte mare, iar primele incasate sunt foarte mici. Riscul este prea mare, iar costurile prea ridicate pentru ele".
Reprezentantii unei mari companii de asigurari ne-au declarat ca obiectiile din partea companiilor au fost de ordin tehnic, nu in termeni de profit obtinut: "Daca gradul de cuprindere al unei astfel de legi este sub 80%, ar fi un esec. Estimam ca in jur de 20% din oameni ar respecta aceasta lege, pentru ca nu exista un sistem de constrangere". Alte obiectii ridicate au mai fost fata de primele de asigurare: "Preturile la case difera, una e sa ai o casa la Vicovu de Sus, alta in centrul Bucurestiului. S-ar fi ajuns la subasigurare, iar o casa de 50.000 de euro ar fi fost despagubita cu 10.000 de euro". Potrivit companiei, necesitatea sociala a unei astfel de legi este ridicata, dar trebuie facuta sub o forma care sa functioneze. Acest sistem a mai fost experimentat in Turcia, cu efecte lamentabile.
Analistul economic Ilie Serbanescu subliniaza necesitatea unei astfel de legi care sa oblige oamenii sa-si asigure casele, pentru ca altfel "multi sunt prea saraci si zic: lasa, ca nu vine dezastrul!". Legea s-a blocat in Parlament, crede serbanescu, pentru ca "probabil marile companii de asigurari au facut lobby impotriva ei. Ele nu au nici o responsabilitate fata de Romania, nu vor sa plateasca, ci vor doar profit".
In schimb, analistului economic Liviu Voinea, directorul Grupului pentru Economie Aplicata, nu i se pare corecta o astfel de lege, care ar reprezenta doar jumatate de masura: "In fiecare an sunt inundatii si pentru ca investitiile publice lipsesc. S-ar muta raspunderea statului pe umerii persoanelor fizice si ai companiilor de asigurari, deci inlocuirea investitiilor in baraje, diguri si alte amenajari cu cheltuieli private". Voinea sustine ca o astfel de lege ar fi corecta daca ar fi dublata de obligatia statului de a investi in infrastructura antiinundatii.
Avocatul Gheorghe Piperea considera ca o astfel de lege nu ar fi neconstitutionala, pentru ca atunci "si RCA pentru masini, si asigurarile medicilor sau avocatilor ar fi neconstitutionale. Nu esti expropriat, ci doar obligat sa fii mai prudent decat de obicei.
Decat sa lasi oamenii sa descopere singuri ca e mai bine asa decat sa astepti ajutor de la Guvern, mai bine ii obligi". Reprezentantii companiei de asigurari Allianz-Tiriac ne-au explicat insa ca o astfel de asigurare nu ar fi similara cu polita RCA pentru masini, aceasta fiind "o asigurare de raspundere civila, prin care garantezi ca ii despagubesti pe niste terti pe care ii accidentezi". In statele occidentale si SUA, sistemul asigurarilor locuintei impotriva dezastrelor naturale functioneaza fara interventia statului, dar acolo "oamenii sunt mai bogati si se duc singuri sa se asigure, din precautie", spune analistul Ilie Serbanescu.
