“Suntem în comisia ministerială în discuţii cu autorul (sculptorul Mihai Buculei – n.r.). Contractul se va semna şi, după spusele lui (ale sculptorului – n.r.), în câteva luni va fi finalizat, astfel încât la 1 Decembrie, sper, (…) ca autorul, domnul Buculei, să-l poată monta în timp util până … A spus că undeva în noiembrie va fi ridicat, încât în 1 Decembrie să ne putem bucura de el cu toţii”, a declarat, într-o conferinţă de presă, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, citează Agerpres.
El a menţionat că ministerul i-a trimis contractul sculptorului Mihai Buculei, care a promis că după data de 3 mai va transmite observaţiile avocatului, urmând ca acesta să fie semnat.
Ministrul a mai spus că s-au găsit şi soluţiile pentru semnarea contractului de execuţie în mod legal, în condiţiile în care anterior s-a susţinut că nu se mai găseşte un document din 1993, respectiv contractul de jurizare al Ministerului Culturii, care a organizat un concurs naţional de soluţii în urmă cu 25 de ani pentru ridicarea acestui monument.
“Am găsit soluţiile prin care, printr-o declaraţie notarială, prin validarea concursului câştigat acum 25 de ani de către autor şi a unor membri prezenţi, se poate semna contractul legal. Acum depinde foarte mult de domnul Buculei”, a afirmat Ivaşcu.
La sfârşitul anului trecut, Guvernul a alocat 18,8 milioane de lei pentru construcţia monumentului şi a punerii în valoare a obiectivului.
În 1993, în cadrul unui program iniţiat de Ministerul Culturii a fost organizat un concurs naţional de creaţie pentru ridicarea Monumentului Unităţii Naţionale. Macheta prezentată de sculptorul Mihai Buculei a fost desemnată câştigătoare. Ulterior, concursul a fost reluat şi a dat acelaşi câştigător, respectiv soluţia propusă de Buculei. În 2012, Comisia Naţională a Muzeelor a agreat, din trei proiecte propuse, aceeaşi soluţie.
Monumentul ar urma să aibă 22 de metri înălţime.
Încă din primii ani de după 1918, a apărut ideea ridicării unui monument dedicat Marii Uniri, populaţia donând chiar bani în acest scop, însă, odată cu criza din 1929, proiectul a fost abandonat. După 1990, aproape cu regularitate în lunile premergătoare aniversării Zilei Naţionale, unii oameni de cultură şi politicieni locali au susţinut necesitatea înălţării unui “monument al Unirii” la Alba Iulia, fiind amplasată chiar o placă în Parcul Unirii prin care se indica faptul că acolo va fi ridicat acest obiectiv.
Printre cei care s-au opus edificării unui asemenea obiectiv s-a aflat, în 2008, şi arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia din acea vreme, Andrei Andreicuţ, care aprecia ca “o idee moartă în faşă” construirea monumentului Unirii. Înaltul ierarh considera “neavenită toată tevatura (…) pe seama acestui subiect”, spunând şi că s-ar cheltui o sumă enormă de bani pentru un monument care nu va întrece Catedrala Ortodoxă.
“Nefiind neapărat ‘o problemă de stat’, monumentul Unirii există la Alba Iulia. Avem motive serioase să credem că dublarea sa cu o realizare a începutului de secol XXI presupune un risc semnificativ. Cu greu ar putea concura aceasta cu Catedrala Încoronării, ca monument de for public”, spunea arhiepiscopul într-o scrisoare deschisă adresată la vremea respectivă, ministrului Culturii şi Cultelor.
