Impresia este că experiența pandemiei COVID-19 a orientat mai mulți tineri pentru o carieră la catedră.
Un factor important a fost, în mod sigur, și siguranța locului de muncă, în perioade de criză, angajații din sistemul educațional numărându-se printre puţinele categorii care nu au fost afectate de pandemie, din punct de vedere financiar.
Se pare că am avut și candidați mai bine pregătiți, la concursul de Titularizare.
Probabil că și perioada mai lejeră pentru multe cadre didactice de predare, cu școala online, le-a permis candidaților să se dedice mai mult studiului pentru Titularizare.
Unii vorbesc și despre subiecte mai accesibile, în acest an.
Oricare ar fi argumentul, concluzia este că am avut mai mulți candidați interesați de o reușită la Titularizare.
S-a constat un interes crescut și la examenele de admitere în facultățile ce pregătesc viitorii dascăli.
Putem spera la generații de profesori mai pregătiți, dar, din nefericire, nu putem spune același lucru și despre cei care conduc sistemul educațional din România.
Conducerea Ministerului Educației și Cercetării ne convinge, pe zi ce trece, că nu este pregătită pentru debutul noului an școlar.
Nu avem încă un răspuns cert legat de modul în care elevii se pot întoarce sau nu în școli.
De asemenea, avem foarte multe universități care nu sunt conectate la internet și sute de mii de elevi care nu vor avea acces la dispozitive care să le permită participarea la cursurile online.
Cum am mai spus, nu se știe nici situația manualelor: cum vor fi predate de la o generație la alta.
În acest moment, conform regulii de până acum, dealtfel nemodificată de conducerea ministerului de resort, elevii pot fi amendați, dacă nu predau manualele.
Acestea sunt doar o parte dintre subiectele pentru care conducerea Ministerului Educației nu pare să se fi pregătit să le rezolve.
