Pentru a se combate cât mai eficient efectele negative ale defrișărilor de păduri, atât la nivelul țării noastre, cât și la nivelul întregii Uniuni Europene, s-au adoptat o serie de inițiative legislative cu măsuri de protecție a fondului forestier, precum și de sancționare a tăierilor masive de arbori în mod ilegal. Potrivit unui studiu european realizat recent, până în anul 2020 se estimează că s-ar putea pierde în Europa aproximativ 55 milioane de camioane de lemn/pe an, adică 585 milioane de metri cubi de lemn consumabil pentru energie.
Semnale de alarmă ce indică urgența protecției fondului forestier național
În România, aria totală a fondului forestier național este de aproximativ 6.500 mii ha, având o pondere de 27,5% din suprafața țării, potrivit datelor statistice oficiale. O parte importantă din această suprafață este proprietate a statului (respectiv 48,7% din total), iar 16% aparține unităților publice administrative teritoriale. Diferența de 33,9% se află în proprietatea privată a persoanelor juridice și fizice, iar 1,4% aparține ca proprietate privată unităților administrative teritoriale, potrivit cifrelor oficiale în domeniu. Este bine de știut că pădurile au funcții multiple, fiind împărțite în două grupe funcționale: păduri de protecție (a solului, a apei, a factorilor climatici și împotriva dăunătorilor) care dețin o pondere de 53,3% din total și păduri pentru producție și interes cinegetic.
Volumul actual al pădurilor la nivel național este aproximat la peste 1.413 milioane metri cubi, iar gradul de creștere a arborilor din păduri este apreciat de specialiști, la aproximativ 34 milioane metri cubi/pe an. De asemenea, este bine de reținut că la nivelul întregii țări, suprafața degradată, afectată de eroziune excesivă și alunecări de teren depășește 2 milioane de hectare, în timp ce aproape 5 milioane de hectare se află într-un proces de erodare moderat – puternic, potrivit datelor oficiale. Cu cât cunoaștem mai clar situația în care ne aflăm, putem lua decizii mai corecte și mai sănătoase, atât pentru pădurile noastre, cât și pentru noi și pentru cei de lângă noi. Fiecare dintre noi poate adopta, la nivel individual, măsuri simple prin care poate proteja lemnul din pădurile românești și cu cât suntem mai mulți cu atât rezultatele vor fi mai bune.
1. Utilizați sistemele moderne de centrale termice pe peleți
Azi, în orice locuință modernă, apa poate fi încălzită prin sisteme de încălzire automate alternative, dar, dacă aveți în vedere o soluție ecologică, puteți alege centrale pe peleti. Materialul combustibil este asigurat de rămășițele ecologice de lemn în locul bucăților întregi din lemn, adică tocătură lemnoasă de crenguțe uscate și scoarță, rumeguș, deșeuri de plante agricole etc. De asemenea, în sezonul rece, și incintele pot fi încălzite cu ajutorul acestor centrale termice pe peleți. Pentru a nu risipi căldura, se recomandă utilizarea unor termostate pentru menținerea unei temperaturi constante de 18-20 grade Celsius.
2. Alegeți doar produse din lemn certificate de FSC
Dacă vreți să fiți sigur că produsele din lemn achiziționate, cum ar fi, de exemplu, mobilierul, au fost realizate din resurse legale de masă lemnoasă, atunci cel mai bine ar fi să căutați ca produsele comercializate să aibă și certificarea europeană FSC (Forest Stewardship Council – Consiliul de Conservare a Pădurilor). Această certificare atestă că respectiva companie din domeniul procesării lemnului a acceptat un audit forestier din partea FSC care evaluează întreg traseul lemnului, de la procesarea primară care utilizează resurse lemnoase legale și până la punerea în circuitul comercial sub forma produselor finale.
3. Reciclați inteligent ambalajele din lemn
Reciclarea lemnului și a derivatelor din lemn reprezintă o soluție inteligentă de protejare a acestei resurse naturale, centrele de colectare specifice oferind și recompense sau bonuri de consum în schimbul materialului adus pentru reciclare. Reciclarea ambalajelor din carton, hârtie, lemn și opțiunile de recuperare a materialului fibros din lemn sunt prevăzute într-o directivă europeană care stabilește procente precise de reciclare a tuturor deșeurilor de hârtie de până la 60% din total și de lemn de până la 15%. De asemenea, companiile internaționale utilizează tot mai mult în sistemele de producție a hârtiei și a altor produse conexe deșeurile lemnoase din construcții și alte sectoare ale industriei.
Pădurile sunt una dintre cele mai mari bogății ale României și fiecare dintre noi ar trebui să facă tot ce îi stă în putere să le protejeze. De exemplu, până nu demult, țara noastră era statul care deținea cele mai numeroase păduri virgine din Uniunea Europeană (60% din total), acestea fiind păduri în care omul nu a ajuns niciodată și ecosisteme care sunt comparabile cu junglele din Amazon sau Congo.