Inginerul Eduard Popa a proiectat, construit si vandut mai multe modele de avioane ultrausoare.
Intr-o hala minuscula din curtea unei intreprinderi brasovene, un tanar inginer roman incearca sa paseasca pe urmele lui William Boeing. El are deja la activ proiectarea si construirea mai multor modele de avioane ultrausoare, vandute la preturi care pleaca de la 40.000 de euro, in zeci de exemplare in intreaga lume. In timp ce industria aeronautica de stat din Romania s-a prabusit in asteptarea marilor investitori, Eduard Popa a demonstrat ca pasiunea si creativitatea pot face din acest domeniu o afacere rentabila. In prezent, inginerul brasovean se gandeste sa construiasca primul elicopter 100% romanesc.
Eduard Popa are 37 de ani si este de profesie inginer. In 1996, el a absolvit Facultatea de Inginerie Aerospatiala a Politehnicii din Bucuresti si imediat dupa aceea s-a angajat, in urma unui concurs, la IAR Ghimbav. In 2003, brasoveanul Popa si-a parasit locul de munca relativ sigur de la IAR Ghimbav pentru a incerca sa construiasca pe cont propriu avioane ultrausoare.
In scurt timp, Eduard Popa a reusit sa vanda in Romania si in strainatate produsele concepute si realizate de el. Pretul avioanelor Eduard 1A si Eduard 2A Luxor, pentru doua persoane, pleaca de la circa 40.000 de euro. Pretul unui astfel de aparat urca in functie de optiuni si de solicitarile clientilor. Inginerul Popa lucreaza in prezent la un model de avion pentru o persoana, care sa coste cat un automobil de clasa medie. Visul lui Popa este acela de a realiza primul elicopter 100% romanesc.
Povestea lui Eduard Popa a inceput intr-o garsoniera modesta, inchiriata la marginea Brasovului: "De la bun inceput nu aveam de gand sa stau pana la pensie la IAR Ghimbav, ci sa fac practica, sa invat. Locuiam intr-o garsoniera confort III si seara lucram la un proiect de avion care putea fi facut in acea garsoniera. Cum piesele pentru un motor de avion sunt destul de scumpe, am fost nevoit sa imi mai gasesc o slujba. Astfel, seara lucram la un service auto. De acolo nu am cerut salariu, ci anumite piese in schimb. Noaptea le montam. Dormeam de la 3.00 dimineata pana pe la 6.00, dupa care o luam de la capat. Asa am reusit sa fac motorul. Din fericire, intre timp au aflat si colegii de la Ghimbav de proiectul meu, asa ca, atunci cand un francez a venit sa comande un avion la IAR si preturile i s-au parut prea mari, colegii l-au trimis la mine. A venit cu un proiect care mi s-a parut foarte slab. Cum de la atata oboseala acumulata nu aveam chef sa-i explic care sunt erorile, i l-am rupt in fata. Impresionat de atitudinea mea ferma, acesta mi-a comandat sa-i fac un avion ultrausor. Impreuna cu un coleg mai in varsta, in zece zile, am facut un nou proiect, iar francezul a si platit avansul. Motorul l-am construit intr-o hala cam cat garsoniera mea. La nici un an dupa ce am trasat prima linie la proiect, avionul era in zbor. Ulterior am aflat ca acel avion ultrausor era primul avion din aceasta clasa, proiectat, construit si omologat in Romania".
Inginerul brasovean a inceput colaborarea cu un fabricant de avioane din Ohio, Richard Schneider, care avea o companie pentru producerea avioanelor ultrausoare – "Aviation Development International". "Am intrat in legatura cu fabricantul american, asa ca in 2003 am parasit IAR-ul si am plecat in SUA. Apoi l-am adus pe el in Romania si l-am lamurit sa mute productia aici." Popa a reusit sa transfere productia avionului american "Alaskan Bushmaster" si sa inceapa productia modelului propriu Eduard Luxor in tara, iar Richard Schneider a devenit unicul dealer pentru SUA si Canada. "Moartea prematura a americanului a blocat insa afacerea", isi aminteste inginerul Popa.
Dupa acest moment, Eduard Popa a facut un contract cu Compania de Constructii de Aeronave Brasov – desprinsa din IAR Ghimbav –, brasoveanul cedand hala de productie si licenta pentru avioanele amintite in schimbul unei redevente. Intre timp, pentru o perioada de cateva luni, inginerul brasvean a devenit consilier al ministrului Transporturilor: "Am incercat din primul moment sa sprijin aviatia de mici dimensiuni. Acest lucru s-a facut prin promovarea unui ordin de ministru in urma caruia orice amator ce dispune de resursele necesare isi poate construi un avion ultrausor la el acasa si, daca acesta respecta normele in vigoare, iar constructorul are brevet de pilot, sa-l poata folosi".
Argumentul lui Popa in favoarea zborurilor cu aparate ultrausoare este acela ca Romania are o mare densitate de aerodromuri operationale – peste 60. Trebuie spus ca pentru a decola cu un astfel de aparat este suficienta o pista de 100-130 de metri.
In opinia inginerului brasovean, existenta acestei multitudini de aerodromuri nu este speculata suficient de autoritati. "Ganditi-va ca acestea pot compensa in mare masura, pentru investitori, lipsa autostrazilor. Multe aeronave mici, de pana la 16 persoane, pot ateriza pe teritoriul Romaniei foarte aproape de locurile unde patronii romani sau straini au investitii. Daca in acest moment traficul auto este un cosmar, liniile aerene care opereaza aparate usoare pot suplini rapid acest deficit. In cazul in care aceste aerodromuri ar fi utilizate la capacitatea lor medie, am grabi dezvoltarea Romaniei cu macar 5-10 ani".
REALIZARE
Colaborare cu britanicii
Printre "succesele partiale", dupa cum singur le-a definit, pe care le-a avut cat a fost consilier de specialitate al ministrului Transporturilor, a fost si fundamentarea unei colaborari cu patronii de aerodromuri din Marea Britanie. Inginerul Eduard Popa isi aminteste despre acest acest proiect: "Am reusit sa discut cu mai multi patroni de aerodromuri din Anglia, dar si cu proprietarii de aeronave din aceasta tara si i-am lamurit sa vina in Romania.
Am vizitat impreuna mai multe baze aeriene, am mers chiar si la Institutul de Aeronautica. Invitatii au considerat ca Romania are un bun potential in acest domeniu si au decis ca putem sa facem un acord prin care aproximativ 3.000 de pasionati de zbor din Marea Britanie sa vina sa-si obtina licenta in Romania". In buna traditie romaneasca, proiectul a cazut din motive politice. "Din pacate, chiar atunci Guvernul s-a remaniat, iar pana cand noul ministru a reusit sa realizeze importanta acestui proiect, englezii au plecat. Prin comparatie, in prezent, maximum 15 cetateni straini isi obtin brevetul de pilot in Romania", a mai spus constructorul brasvean de aeronave.
PROIECT
Avionul de 6.000 de euro, construit din materiale de la supermarket
In prezent, Eduard Popa lucreaza la modelul avionului ultrausor de doar 6.000 de euro. Ideea centrala a acestui proiect este ca aparatul de zbor, care va avea un singur loc, sa fie realizat cu "materiale care pot fi gasite la supermarket, cu nacela din lemn si fibra de sticla". Aflat la stadiul de proiect, avionul urmeaza sa aiba 150 de kilograme si sa fie echipat cu un motor de doar 40 de cai-putere. Inginerul Popa spune ca pentru aviatie acest avion va fi ceea ce au reprezentat Trabantul si "Broscuta" Volkswagen pentru industria auto.
"Un proiect este cu atat mai simplu cu cat faci un efort intelectual mai mare. Primul avion pe care l-am realizat pentru 22.000 de dolari l-am facut din tabla zincata ramasa de la usi de hale. Acum incerc ceva mai ieftin, mai fiabil si realizat din materiale uzuale", a spus inginerul Popa. El spera ca acest proiect sa fie un succes financiar care sa permita asigurarea resurselor necesare pentru realizarea principalului sau vis: construirea elicopterului "Eduard I H". Eduard Popa incerca acum, alaturi de Centrul pentru Aeronautica din cadrul Universitatii Politehnica Bucuresti, cu Institutul National de Cercetari Aerospatiale "Elie Carafoli", cu Agentia Spatiala Romana, punerea in practica a proiectului elicopterului realizat de el.
