Miercuri, consilierii generali din București vor decide asupra schimbării numelui Bulvardului Vasile Milea, după ani de propuneri ale societății civile ignorate de către administrațiile vremelnice ale Capitalei.
Proiectul de hotărâre a fost inițiat de liberalul Cătălin Deaconescu, acesta apreciind faptul că acordarea denumirii Bulevardul Doinea Cornea unui segment din Bulevardul Vasile Milea reprezintă o reparaţie morală pentru cei care s-au opus regimului comunist şi au avut de suferit pentru această atitudine. De asemenea, inițiatorul și-a mai motivat propunerea ca cel de-al doilea segment al bulevardului, cuprins între intersecţia cu Bulevardul Iuliu Maniu și intersecţia cu Bulevardul Drumul Taberei, să poarte denumirea de Bulevardul Paul Teodorescu, întrucât trece prin faţa sediului Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul”, unitate emblematică a Armatei Române, şi se termină în faţa Statului Major al Forţelor Terestre.
Generalul Paul Teodorescu, absolvent al Şcolii Speciale Militare de la Saint-Cyr, a ocupat între anii 1935 şi 1940 funcţii importante în stat, precum cele de comandant al Academiei Militare, subsecretar de stat, secretar de stat sau ministru al Aerului şi Marinei. După 1945, regimul comunist l-a deposedat de bunurile sale şi l-a obligat la zece ani de muncă silnică la Canal
„La 31 de ani de la eliberarea de comunism, societatea românească are nevoie mai mult decât oricând de o clarificare a locului şi rolului actorilor implicaţi în Revoluţia din 1989. Însă contribuţia fiecăruia dintre aceştia la succesul Revoluţiei din decembrie 1989 şi, mai ales, la încercarea de înăbuşire a acesteia, trebuie clarificată de istorici şi, după caz, de justiţie. Până la elucidarea tuturor acestor aspecte, cetăţenii municipiului Bucureşti au dreptul ca un bulevard important din capitală să nu poarte numele unui personaj controversat, ultimul ministru comunist al apărării, cel care a ordonat reprimarea manifestanţilor din municipiul Timişoara în 17 decembrie 1989 şi a celor din municipiul Bucureşti în 21 decembrie 1989”, se arată în referatul de aprobare al comisiei de specialitate din cadrul Consiliului General.
Vasile Milea a devenit, pe 16 decembrie 1985, ultimul ministru al apărării naționale în România socialistă. În această calitate, el a comandat reprimarea revoluției române din decembrie 1989.
Conform stenogramei ședinței Comitetului Politic Executiv (CPEx) al PCR din după-amiaza zilei de 17 decembrie, Nicolae Ceaușescu i-a acuzat pe Vasile Milea, pe Tudor Postelnicu și pe Iulian Vlad de trădare, lașitate și nerespectarea ordinelor. „Ce au făcut ofițerii tăi, Milea, de ce nu au intervenit imediat, de ce nu au tras? La picioare trebuia să tragă.” Generalul Milea a răspuns: „Nu le-am dat muniții.” Ceaușescu a replicat violent: „Consider că ați trădat interesele țării, interesele poporului, ale socialismului și nu ați acționat cu răspundere. Știți ce ar trebui să vă fac? Să vă pun în fața plutonului de execuție. Asta meritați, pentru că ceea ce ați făcut voi înseamnă pactizare cu inamicul!”. În noaptea de 21/22 decembrie 1989 a comandat personal acțiunile militare de reprimare a protestelor din zona Piața Universității – Hotel Intercontinental.
În urma unei controversate sinucideri, consemnate în dimineața zilei de 22 decembrie 1989, Vasilea Milea a fost declarat erou al Revoluției Române și, în memoria sa, mai multe străzi și bulevarde din București, Petroşani, Brad, Piteşti, Ploieşti, Constanţa, Târgovişte, Bârlad, Vaslui şi Brăila au fost botezate cu numele fostului ministru al Apărării.
