Georgienii isi aleg astazi presedintele in cadrul unui scrutin anticipat considerat drept nou test la democratie dupa tulburarile din noiembrie si se vor pronunta in favoarea aderarii la NATO.
Presedintele prooccidental Mihail Saakasvili spera sa castige din primul tur cu 60 la suta din sufragii, dar opozitia, prin vocea lui Levan Gaceciladze, principalul contracandidat, a estimat ieri ca prezidentialele au fost deja falsificate si a amenintat cu nerecunoasterea rezultatelor.
Imaginea lui Saakasvili (40 de ani), erou al miscarii prodemocratice "Revolutia trandafirilor" din 2003, a fost umbrita in noiembrie dupa reprimarea manifestatiilor opozitiei si introducerea starii de urgenta. Aceasta criza s-a adaugat deceptiei postrevolutionare a georgienilor si a suscitat ingrijorarea Europei si a Statelor Unite, aliati ai Georgiei. Desi Saakasvili este creditat cu 42 la suta din intentiile de vot, rezultatul scrutinului este incert, avand in vedere ca un sfert dintre alegatori sunt indecisi. Gaceciladze este cotat cu 19 procente, iar controversatul om de afaceri Badri Patarkatisvili – cu 11 procente.
Sute de observatori internationali vor supraveghea alegerile in aceasta tara din Caucaz cu importanta strategica la Marea Neagra si la limita dintre Europa si Asia. O parte a petrolului caspic destinat Vestului trece prin oleoductul Baku-Tbilissi-Ceyhan, scapand controlului Rusiei si Iranului.
Saakasvili vrea aderarea la NATO, asemenea majoritatii covarsitoare a georgienilor, in timp ce Moscova sprijina republicile separatiste georgiene Abhazia si Osetia de Sud, dupa ce a impus o blocada economica Tbilisiului.
Campania electorala a fost agitata, cu acuzatii reciproce de planuri de asasinate si lovituri de stat.
Unii analisti avertizeaza impotriva unei noi crize politice daca opozitia va considera scrutinul incorect si va scoate militantii in strada.
