17.8 C
București
luni, 20 mai 2024
AcasăSpecial81% dintre localnici vor ca programul Sibiu CCE sa continue

81% dintre localnici vor ca programul Sibiu CCE sa continue

» Programul Sibiu-Capitala Culturala 2007 se apropie de final, ocazie cu care Ministerul Culturii si Cultelor a prezentat ieri un bilant detaliat al evenimentelor.
» Tot ieri s-a dat publicitatii raportul asupra primei etape a studiului de impact realizat de Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii.
» Rezultatele unui sondaj CURS arata un optimism exagerat atat al publicului, cat si al principalilor actori implicati, legat de impactul pe termen mediu si lung al programului.

 

Marti dimineata, ministrul adrian iorgulescu a prezentat, cu ocazia incheierii Programului Guvernamental Sibiu-Capitala Culturala 2007, in cadrul unei conferinte de presa, bilantul activitatii ministerului si rezultatele raportului de cercetare asupra studiului de impact pentru prima etapa (iunie-iulie) a programului Sibiu Capitala Culturala 2007. Adrian Iorgulescu a mentionat faptul ca bugetul alocat evenimentelor care au transformat Sibiul intr-un adevarat brand de tara a fost de aproximativ 40 de milioane de euro, precizand ca "probabil, acesta a fost cel mai masiv buget pe care l-a realizat Romania vreodata pentru un program cultural". Adrian Iorgulescu a mentionat si numele celor doua proiecte care au primit cele mai mari finantari: spectacolul "Faust" de Silviu Purcarete, intr-o hala dezafectata a fostei Centrale Simerom, si proiectul realizat de Institutul pentru Memorie Culturala, care vizeaza scanarea unei parti a bibliotecii ce a apartinut baronului Brukenthal.
Pentru a demonstra succesul de care programul s-a bucurat printre localnici, ministrul a punctat apoi faptul ca 81% dintre sibieni, conform studiului de impact, isi doresc ca acest program sa fie continuat.

"Publicul a redescoperit arta"

Studiul, realizat de Centrul pentru Studii si Cercetari in Domeniul Culturii, a avut in vedere perceptiile publicului sibian si national, ale operatorilor culturali, dar si ale agentilor comerciali legate de derularea programului Sibiu CCE 2007.
Printre beneficiile aduse de program, operatorii culturali mentioneaza frecvent cresterea numarului de spectatori, cresterea prestigiului organizatiilor, inlesnirea unor parteneriate cu organizatii internationale. Directorul Filarmonicii din Sibiu, Ioan Bojin, citat in raport, puncteaza cateva dintre aceste plusuri pentru institutia pe care o conduce: "Constatarea mea e destul de imbucuratoare, ca publicul a redescoperit arta, muzica, salile noastre sunt pline la fiecare concert, in principal sunt sibieni, sunt si turisti straini, si turisti romani. Incurajator este si faptul ca avem trei sferturi din sala acoperite de vanzarea de abonamente. In urma cu doi ani a inceput o crestere constanta a numarului abonatilor. Cele mai multe abonamente le avem din aceasta toamna, ceea ce insemna ca programul Sibiu Capitala Culturala ne-a adus un plus de imagine si de spectatori".

Cristian Radu, directorul Asociatiei Sibiu Capitala Culturala, subliniaza in raport importanta faptului ca institutiile culturale au fost nevoite sa invete sau sa-si consolideze abilitatile legate de obtinerea de finantare pe baza de proiect: "Sunt doua paliere: cele care aveau deja o experienta a organizarii evenimentelor cu un nivel managerial si cultural foarte bun au abordat problema la o alta scara, impactul a fost de natura cantitativa ca sa spun asa. Exista un impact mai putin cuantificabil, si anume faptul ca institutiile in integralitatea lor au fost nevoite sa lucreze pe baza de proiect. Cel de-al doilea palier, cel managerial, a creat noi abilitati, si anume aceea de a accesa o sursa de finantare, de a efectua un raport pentru ca, sa nu uitam, cu exceptia catorva institutii pe care le numeri pe degetele de la o mana care produc evenimente de mari dimensiuni si care sunt obisnuite sa atraga surse de finantare si sa opereze pe baza de proiecte, celelalte au fost obisnuite sa functioneze cu finantari de la stat".

"Toate evenimentele mari au trebuit sa respecte o schema a sponsorizarii"

Constantin Chiriac, directorul Teatrului Radu Stanca, institutia cu probabil cea mai mare vizibilitate internationala de la Sibiu, observa importanta pe care a avut-o programul in relatia cu sponsorii: "Am creat un sistem centralizat care a fost in acelasi timp prohibitiv, pentru ca s-au gasit din start resurse care sa acopere cifrele de finantare a evenimentelor, au fost sase mari sponsori. Toate evenimentele mari au trebuit sa respecte o schema a sponsorizarii. De exemplu, daca am ales o banca, nu puteam sa mai punem inca una la pachet si atunci am putut sa fac presiune sa obtin o suma mai mare de la ei. E adevarat ca am avut si frustrari pentru ca am lucrat de-a lungul timpului si cu alte banci. Un alt castig a fost faptul ca s-a creat aceasta competitie intre sponsori".  
Despre utilitatea raportului prezentat ieri, Radu Malureanu, director adjunct CSCDC, spune: "Face parte dintr-o practica naturala a tuturor programelor CCE sa fie insotite de o evaluare a impactului pe care programul CCE l-a avut macar local. In acest sens, raportul are utilitatea de a schita date exacte culese intr-o metodologie corecta: sondaje de opinie si analize ale statisticilor INS si ale Directiilor Judetene pentru Turism sau pentru Cultura despre opiniile intregii populatii asupra programului, opiniile populatiei locale asupra programului, opiniile operatorilor economici (turism, alimentatie publica, transport, inchirieri) despre evenimentele care le-au influentat activitatea economica, opiniile participantilor (operatori culturali)".

Cele mai citite

Președintele Iranului și ministrul de Externe sunt morți. Epava elicopterului a fost găsită

Președintele Iranului și ministrul de Externe al Iranului sunt morți, acest lucru fiind constatat oficial după ce a fost găsită epava elicopterului în care...

Minciuna care scoate Generația Z în stradă

Tămbălăul generației Z de la Tbilisi, capitala statului Georgia din Caucaz, e un caz-școală despre cum acționează serviciile secrete străine într-o țară cu democrație...

Noua fiță masonică: Sarmale la …roabă!

Așa zișii masoni grupați, în Marea Lojă Națională a României condusă, în scripte, de preotul Cătălin Tohăneanu, dar, în realitate, de plagiatorul Radu...
Ultima oră
Pe aceeași temă