Sesizarea la CCR a fost depusă de către parlamentarii PNL la începutul lunii mai, iar între considerentele sesizate Curţii Constituţionale de către liberali se numără lipsa de claritate şi precizie a obiectivului definit al comisiei speciale, fapt care generează impredictibilitate cu privire la procedura de legiferare, restrângerea competenţelor prevăzute comisiilor parlamentare permanente de a dezbate proiecte din domeniul de analiză alocat acestora, generarea unei neclarităţi asupra ordinii de sesizare a camerelor Parlamentului, încălcarea prevederilor constituţionale privitoare la iniţierea propunerilor legislative, îngrădirea accesului mass-media la lucrările comisiei speciale.
”Aşa cum am arătat şi în alte sesizări de neconstituţionalitate referitoare la constituirea unor comisii parlamentare speciale, prin modul în care sunt formulate dispoziţiile de la art. 1 alin. (1) lit. b) şi lit. d) nu rezultă cu claritate şi precizie care este rolul acestei Comisii speciale prin raportare la rolul comisiilor permanente ale celor două Camere cu atribuţii în domeniul actelor normative cu incidenţă asupra domeniului securităţii naţionale, prin raportare la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în special cele de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, se arată în sesizare.
Liberalii consideră că nu este clar dacă această Comisie specială “avizează acte normative complexe”, aflate în prezent în procedură parlamentară, “elaborează propuneri legislative” sau doar analizează cadrul normativ actual în domeniul securităţii naţionale.
”Considerăm că nu se poate deduce care este scopul vizat de art. 1 din Hotărârea Parlamentului nr. 19/2018. Lipsa de claritate şi precizie a acestui scop prin raportare la celelalte obiective ale Comisiei speciale generează impredictibilitate cu privire la procedura ulterioară de legiferare pe care trebuie să o urmeze cele două Camere. Fie este vorba de o comisie specială ce elaborează propuneri legislative noi, caz în care procedura legislativă nu ar mai trebui să parcurgă etapa obligatorie a avizării de către comisiile permanente ale celor două Camere, fie este vorba de o comisie sui-generis, care se adaugă în procedura avizării legilor de către comisiile permanente. Această neclaritate este de natură să conducă la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât lasă loc arbitrariului şi incertitudinii în procesul de legiferare. Totodată, dispoziţiile din art. 1 alin. (1) lit. d) sunt imprecise, creând impredictibilitate în aplicare. Astfel, în situaţia în care un act normativ care va intra în procedură legislativă chiar la finalul duratei de funcţionare a Comisiei speciale şi este transmis respectivei Comisii nu este clar dacă această situaţie va conduce fie la prelungirea duratei de funcţionare a comisiei, fie la lipsa dezbaterii respectivului act în cadrul Comisiei şi, deci, la încălcarea propriei hotărâri de înfiinţare. Prin lipsa de claritate şi precizie a obiectivului reglementat la art. 1 alin. (1) lit. d) prin raportare la celelalte obiective ale acestei Comisii speciale se încalcă şi dispoziţiile art. 64 alin. (4) din Constituţie, raportat la art. 4 alin. (2) şi art. 8 alin. (1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrucât nu rezultă scopul efectiv pentru care această comisie a fost înfiinţată şi creează confuzie între rolul comisiilor permanente ale celor două Camere şi rolul Comisiei speciale comune a celor două Camere”, explică liberalii.
