Etica filosofica si morala religiilor dau o definitie foarte abstracta virtutii. Nu ma voi opri la aceste definitii, ci voi prezenta cateva dintre virtuti in sens practic, dupa versurile lui Caius Lucilius (poet latin, c. 180 – c. 103 i.H) scrise pentru Albinius. Cititi-le cu luare-aminte si reflectati la fiecare vers: "Virtute e, Albinus, sa stii ce pret sa dai/ La fiecare lucru din tot ce-n fata ai.
/ Virtute e, de-asemeni, ca-n orice-mprejurare/ Sa vezi un lucru-n sine si nu cum lumii pare, / Sa stii ce-i drept si bine sau ce-i folositor/ si ce-i onest pe lume, ce-i rau, ce-i stricator, / Ce-i impotriva cinstei sau fapta de rusine"(…) Adica, e o virtute sa nu ne luam dupa turma, dupa parerile gloatei, ci sa vedem "un lucru-n sine si nu cum lumii pare". Lucilius da virtutii o definitie si mai practica, nu filosofica sau religioasa, pentru a vedea ceea ce este esential in viata traita, ce este onest sau ce e stricator, impotriva firii sau fapta de rusine.
"Virtute-i, totodata, sa stii ca se cuvine/ Sa starui mai departe in stransul avutiei, / Cat pret sa pui pe lustrul usor al bogatiei. "O bogatilor de azi, furaciosilor prin ticalosii, prin politichii, luati aminte la aceste versuri ale lui Luciulius! "Virtute-i si prinosul de cinste ce-l indrepti/ Celor mai mari ca tine, mai vrednici si mai drepti". Luam noi in seama aceasta virtute? Toti ne credem destepti, cinstiti si-i dispretuim pe cei vrednici cu adevarat. "Virtute-i si-nfruntarea in obste si oriunde/ Acelui care-n fapte perversitate – ascunde". Da, e bine sa stim sa fim si rai cu cei rai si sa nu-i iertam. "Virtute-i grija tarii s-o aibi pe locu-ntai/ Gandind mai rar la tine, si-adesea la ai tai". O, zei! Toti trambitam aceasta virtute, indeosebi politicienii lacomi!
