Studiile efectuate in ultima perioada de institutele de cercetare din Romania arata ca dupa saparea Canalului Bastroe a crescut semnificativ volumul de apa si de sedimente pe Bratul Chilia, iar acesta nu se mai imparte proportional pe garlele si canalele naturale din delta maritima ucraineana. Expertii spun ca dupa realizarea Canalului Bastroe (adanc de 7,2 metri si cu o latime de aproximativ 100 metri) s-au dublat depunerile de sedimente pe fosta limba de nisip cunoscuta sub numele Ptasina. Specialistii Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea apreciaza, intr-un studiu realizat recent, ca limba de nisip Ptasina a devenit o veritabila insula pe care s-au depus, in ultimii doi ani, aluviuni care insumeaza peste doua milioane de metri cubi. Din cauza afluxului masiv de aluviuni drenate de pe Canalul Bastroe, respectiva insula se extinde rapid spre sud, spre Golful Musura si spre Bara Sulina – care se afla pe teritoriul Romaniei. Malul sudic al insulei tinde sa atinga digul de nord al Canalului Sulina, iar granita romano-ucraineana, care este pe firul apei Bratului Chilia ce se varsa in Golful Musura, se apropie tot mai mult de acest dig, cucerind astfel teritoriul romanesc.
Scandalul privind realizarea Canalului Bastroe se amplifica din cauza refuzului ucrainenilor de a participa la o dezbatere publica planificata sa aiba loc pe 4 iulie la Tulcea. Dezbaterea a fost convenita de delegatiile Romaniei si Ucrainei, care au participat, in 23 iunie, la o sedinta a Comisiei de ancheta a Conventiei ESPO care a avut loc la Geneva.
Paul Cononov, guvernatorul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), a declarat ca s-a apelat la Comisia de ancheta a Conventiei ESPO pentru ca Ucraina nu respecta procedurile internationale privind realizarea unor lucrari cu impact ecologic major la Canalul Bastroe in zona transfrontaliera. Deoarece la Geneva delegatiile din Romania si Ucraina nu au ajuns la un acord privind diminuarea impactului ecologic, generat de realizarea primei etape la dragare a respectivei cai navigabile, precum si monitorizarea acestuia, s-a convenit ca expertii ucraineni sa se deplaseze la Tulcea pentru a prezenta public toate datele solicitate de expertii romani.
Dezbaterile de la Tulcea vizau impactul pe care ar urma sa-l aiba asupra Deltei Dunarii derularea celei de-a doua etape de realizare a canalului maritim de mare adancime Bastroe. Este vorba de dragaje masive care sunt preconizate pe intregul sector ucrainean al Bratului Chilia pentru eliminarea a 11 praguri care ar impiedica patrunderea navelor maritime pe acest sector al fluviului.
Expertii romani au atras atentia in cadrul dezbaterilor din Comisia de ancheta ESPO de la Geneva ca si in situatia in care nu s-ar mai realiza etapa a doua a acestei investitii (despre care ucrainenii spun ca o vor amana pana cand vor elimina toate suspiciunile privind impactul ecologic major pe teritoriul Romaniei), Canalul Bastroe, finalizat in 2004, produce deja efecte serioase pe teritoriul romanesc.
