» Cazinoul "Cherokee" este principala sursa de venit pentru nativii americani din Muntii Apalasi. Conform legislatiei americane, triburile indiene au dreptul sa deschida cazinouri pe teritoriul rezervatiilor lor, pentru care nu trebuie sa plateasca impozite autoritatilor locale sau federale. Cei 13.000 de membri ai tribului primesc la fiecare sase luni cate un cec de 4-5000 de dolari, in functie de profitul realizat in acel an de cazinou.
» Indienii Cherokee sunt o natiune suverana, recunoscuta de statul federal, tribul estic fiind condus de seful Michell Hicks, un vicesef si de un consiliu compus din 12 membri.
Ei sunt urmasii indienilor care s-au refugiat in munti
pentru a scapa de relocarea fortata impusa de presedintele Andrew Jackson in cursul careia au murit peste
4000 de Cherokee.
Pe soseaua principala din oraselul Cherokee se insira standuri cu mocasini, tricouri si suveniruri indiene. Langa benzinaria Shell e improvizata o miniscena cu bancute de lemn, pe care se asaza o familie cu trei copii. Pe scena, in costum multicolor, cu pene roz si panglici de hartie, danseaza "Vulturul Zburator". Muzica vine de la un casetofon cu CD, iar ritmul il bate la o toba un alt indian mai in varsta. Pe jumatate Cherokee, pe jumatate irlandez, "Vulturul Zburator" traieste abia de trei ani in rezervatie. La cei de 34 de ani ai sai, a calatorit prin mai multe state ca Louisiana, Florida sau California, dansand in rezervatii sau lucrand la benzinarii. Este mandru ca le poate oferi turistilor macar o particica din traditiile nativilor americani. "Ce dansam noi aici pentru turisti este o improvizatie, cu elemente din dansurile noastre traditionale. La ceremonii, asa-numitele pow-wow-uri, avem insa dansurile sacre, pe care nu avem voie sa le reproducem aici. De exemplu, aici putem sa pasim indarat, dar la pow-wow nu, pentru ca ar perturba mersul normal al lumii", explica dansatorul.
Cec semestrial
Nu toti tinerii Cherokee sunt insa atat de dornici sa poarte zilnic costumele traditionale, in speranta ca turistii care trec prin rezervatie se vor opri sa-si faca poze cu ei si sa contribuie la palaria de "artist" in care se strang bancnotele de un dolar.
John George are 20 de ani si lucreaza la benzinaria de peste drum de cazinoul Cherokee, atractia principala a rezervatiei. Castiga modest, dar, de cand cu cazinoul, deschis in 1997, viata in rezervatie s-a ameliorat. "Am fost plecat la oras timp de un an, dar m-am intors in rezervatie. Tot mai bine e acasa", spune John.
Datorita unei legi adoptate de Congresul american in 1988, triburile indiene pot deschide cazinouri in rezervatii, pentru care nu trebuie sa plateasca taxe si impozite. Cand a implinit 18 ani, John a primit un cec de 55.000 de dolari de la cazinou. "Mi-am luat o masina de 30.000 de dolari si de restul am petrecut. A fost o distractie pe cinste", isi aminteste John, fara sa regrete ca n-a investit banii in ceva care sa-i aduca profit si pe viitor.
Fiecare dintre cei 13.000 de membri ai tribului estic al natiunii Cherokee primeste o data la sase luni intre 4000 si 5000 de dolari, cota-parte din profitul realizat de cazino.
Pensionarii, clienti fideli
In sala imensa, plina de aparate de joc cu beculete multicolore, timpul isi pierde orice semnificatie. Fiind deschis non-stop, sapte zile din sapte, fara ferestre sau alte usi decat intrarea, cazinoul e o lume in care distractia se vrea eterna, la cele 3400 de aparate de joc. Majoritatea celor care apasa pe butoanele colorate in speranta de a auzi "Jackpot!!!" sunt pensionari. Unii chiar cu masti de oxigen, din cauza problemelor respiratorii sau cardiace. "Este un cazino pentru seniori", glumeste Ben, care de patru ani e dealer de "Blackjack digital". In urma negocierilor cu statul Carolina de Nord, tribul Cherokee a decis sa aiba un cazinou de categoria de joc 2, ceea ce inseamna ca in cazino nu exista carti de joc, zaruri sau ruleta. La mesele de Blackjack, jucatorii au cate un mic ecran digital. Care e rolul dealerului? Sa colecteze cipurile verzi, negre sau rosii cu care se pariaza si sa apese pe butoanele ce "impart" virtual cartile de joc din fata jucatorilor.
Majoritatea celor 3,5 milioane de vizitatori ce sosesc anual la cazinou provin din Atlanta – oras cu o arie metropolitana de peste 5 milioane de locuitori – si aflat la doar trei ore de mers cu masina. Alti clienti vin din statele Tennessee, Carolina de Nord si Georgia. De cand a fost deschis, in noiembrie 1997, cazinoul-hotel si-a dublat numarul de camere de la 252 la 576, avand o cota de ocupare de 98,6%.
Mai multi bani pentru comunitate
Recent, conducerea tribului a anuntat ca va extinde din nou facilitatile cazinoului, mizand pe deschiderea a 1000 noi locuri de munca.
Proiectul, estimat la 650 milioane de dolari, prevede construirea unui nou hotel, noi spatii comerciale, etaje suplimentare de parcare, un restaurant si o baza de tratament balnear. "Cred ca astfel transmitem mesajul ca tribul estic al Cherokee ia foarte in serios investitiile in aceste facilitati. E clar ca am avut profituri bune si speranta noastra e ca acestea vor creste in urmatorii ani, la fel numarul de angajati", a declarat seful tribului, Michell Hicks, la anuntarea extinderii cazinoului.
Investitiile in cazinou incep sa se vada si in rezervatie: centrul oraselului Cherokee este reamenajat, la fel muzeele de istorie, traditii si cultura a nativilor americani.
Tot din fondurile de la cazinou a fost lansata o noua initiativa privind limba Cherokee, pentru a extinde predarea ei in scolile din rezervatie.
RELOCARE
» Rezistenta in munti
Tribul estic al natiunii Cherokee este format din urmasii directi ai indienilor care s-au refugiat in Muntii Apalasi pentru a scapa de relocarea fortata impusa de autoritatile federale in 1838, cunoscuta sub numele de "Calea Lacrimilor". In 1830, Congresul american a adoptat o lege prin care facea un schimb de teritorii cu natiunea Cherokee, care insa nu a acceptat acest troc. Legea a fost pusa in aplicare in 1838 de catre presedintele Andrew Jackson, care a trimis trupe federale pentru a-i grupa in tabere pe cei circa 17.000 de indieni Cherokee si a-i muta la Vest, in actualul stat Oklahoma. Aproximativ 4000 de indieni au murit pe "Calea Lacrimilor", majoritatea din cauza bolilor din tabere. Personajul cel mai cunoscut al miscarii de rezistenta din Muntii Apalasi a fost Tsali, conducatorul unei mici grupari care se opunea relocarii. Tsali a fost in cele din urma prins si executat de autoritatile americane in schimbul vietii membrilor gruparii de rezistenta ce au stat la orginea tribului actual.
DISCRIMINARE
» Indieni "de culoare"
Tribul estic al Cherokee a intrat recent in colimatorul congresmenilor afroamericani, ca urmare a deciziei adoptate in luna martie de a exclude din trib 2.800 de persoane, descendenti ai sclavilor de culoare. Un grup de aproximativ 20 de congresmeni de culoare, condusi de Diane Watson, incearca acum sa obtina taierea finantarilor federale pentru natiunea Cherokee pe motiv ca ar fi luat o decizie rasista si neconstitutionala. Peste 76% dintre indienii Cherokee au votat la referendumul din luna martie in favoarea limitarii statutului de membru la persoanele de origine indiana. In 1830, tribul Cherokee i-a eliberat si le-a acordat statut de membru sclavilor afroamericani pe care ii detinea la acea data. Gestul reparator de atunci se intoarce acum impotriva lor, fiind acuzati ca-i exclud pe "indienii de culoare" pentru a imparti profitul cazinoului la mai putine persoane. Conducerea tribului respinge acuzatiile, sustinand ca tribul are in continuare metisi de culoare ce nu sunt afectati de decizie, dar ca doreste limitarea statutului de membru la persoane cu origini Cherokee reale.
CLASAMENT
» Trib mic, castig mare
Indienii din tribul californian Morongo se afla in topul veniturilor lunare din profitul cazinoului pe care-l detin. Cei 775 de membri ai tribului primesc lunar intre 15.000 si 20.000 de dolari de persoana. Legislativul local discuta acum extinderea cazinoului de la 2000 de aparate la 7500.
