Prefectii din ziua de astazi sunt apolitici! Ce s-ar putea spune despre un apolitic? Cum si in ce termeni ar putea fi el caracterizat? Apolitic a fost o vreme si domnul Basescu Traian, care imi marturisea ca nu vrea nici in ruptul capului sa renunte la „puritatea” sa de independent. Pe atunci insa nici nu visa sa ajunga presedintele Romaniei… S-ar putea crede ca apoliticul este un personaj care nu a pus niciodata gura pe politica si, ca atare, se da fecioara suava ca o garofita! Aiurea. Cei mai apolitici sunt apoliticii care au preacurvit in politica! Ei sustin ca nici usturoi nu au mancat si, evident, in aceste conditii, nici gura nu le miroase! Apoliticul vrea sa ne convinga in unanimitate ca nu mai are nici o treaba cu politica, in ansamblul ei, dar nici cu partidul care l-a-ntarcat pe campiile politichiei. E ca si cum un popa s-ar jura ca nu a folosit in viata lui tamaie, desi umbla toata ziua din reflex cu candela de gat. De-a dreptul ipocrite sunt conducerile acelor partide care au produs apolitici. Chipurile, nici nu au auzit de „odraslele” lor politice „abandonate” pe diverse functii de conducere! Totul pana le zdruncina cineva interesele… Cel mai pervers apolitic este „independentul”. Dupa obiceiul sau miselesc, „independentul” sta cuminte in banca lui pana in preajma alegerilor, dupa care tasneste imprevizibil spre un partid ales cu grija cu mult timp inainte de a-si da arama pe fata! Apoliticul, ca si falsul independent, lucreaza in subteranele politichiei noastre. Deloc intamplator, el este muma cu partidul-mama si ciuma cu restul. Cum sangele politichiei apa nu se face, apoliticul si partidul sau mama traiesc doar in aparenta separati.
Cand se produc tulburari, isi iau reciproc apararea, se ajuta la greu sau se jertfesc la unison. In aparenta, nu au nimic in comun, iar solidaritatea lor se naste pur si simplu din simtul lor civic prea dezvoltat! Mai, sa fie! Apoliticul e la moda. Se poarta, cum s-ar spune, pe scara larga. Cu alte cuvinte, cine nu are cel putin un apolitic in ograda sa, atentie, e bine sa ademeneasca iute cativa. La nevoie, apoliticul poate scoate partidul din stiti dumneavoastra ce… Sa concretizam. In ansamblu, privita de sus, chestia cu apoliticul de la noi este o comedie ieftina, o noua bufonerie, circ in toata regula! Parodie pentru prosti? Adicatelea, cum ar zice domn Nae, cand la noi totul trece prin politic, ca nimeni nu respira in afara lui, vine apoliticul si ne flutura pe sub nas steagul independentei sale personale! Ca sa vezi! Stiti cat dureaza independenta asta? Exact pana ii pune partidul razvratitului masca pe figura si il ia la alergat pe tarlaua unde l-a-ntarcat!
