De la 1 ianuarie 2007, in cazul in care angajatorii se afla in stare de insolventa, plata creantelor salariale – care rezulta din contractele individuale si colective de munca incheiate de salariati – se asigura din Fondul de garantare, potrivit unui proiect de lege adoptat in comisiile de specialitate ale Senatului.
Conform proiectului de lege, suma totala a creantelor salariale suportate din fondul de garantare nu poate depasi cuantumul a trei salarii medii brute pe economie, pentru fiecare salariat, creantele mentionate fiind suportate pentru o perioada de maxim 3 luni calendaristice. Salariul mediu brut pe economie este comunicat de Institutul National de Statistica in luna in care s-a deschis procedura insolventei.
Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la Fondul de garantare in cota de 0,25 la suta, aplicata fondului total de salarii brute lunare realizate de salariati.
Angajatorii au obligatia de a declara lunar contributia la Fondul de garantare, la organul fiscal competent, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale. Termenul de declarare a contributiei la Fondul de garantare constituie si termen de plata. Executia de casa a sumelor aferente Fondului de garantare se realizeaza prin Trezoreria statului. Disponibilitatile financiare ale Fondului de garantare se pastreaza la Trezoreria statului si sunt purtatoare de dobanzi.
Resursele financiare ale Fondului de garantare se constituie din contributia angajatorilor; venituri reprezentand dobanzi, majorari de intarziere pentru neachitarea in termenul de plata a contributiei la fondul de garantare, precum si din alte sume provenite din surse admise de lege; sume provenite din recuperarea debitelor create in conditiile prezentei legi, altele decat cele provenind din contributiile la Fondul de garantare.
Gestionarea Fondului de garantare se face de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Data prevazuta pentru intrarea in vigoare a legii este 1 ianuarie 2007. Beneficiaza de prevederile prezentei legii salariatii angajatorilor pentru care a intervenit starea de insolventa dupa data de 1 ianuarie 2007.
Sumele necesare pentru plata creantelor salariale si cheltuielile de gestionare a Fondului de garantare se suporta pentru anul 2007 din subventia acordata la bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale.
Proiectul de lege se numara printre masurile cuprinse in programul legislativ prioritar pentru integrarea in Uniunea Europeana, care stabilea adoptarea actului normativ pana la finele lunii noiembrie 2005.
„Inca o piatra de moara de gatul firmelor”
Cele trei salarii medii brute pentru fiecare angajat care trebuie puse la bataie de companii pentru Fondul de garantare al salariilor sunt considerate de patronate ca fiind „inca o piatra de moara agatata de gatul firmelor”. „Este foarte greu pentru firme sa aiba disponibilitatea de a bloca 3 salarii medii pentru fiecare dintre angajatii sai. Pentru cel care are 300 sau 400 de angajati este chiar foarte dificil. Este o veste foarte proasta. Cand am discutat Codul Muncii, am spus foarte clar ca e o greutate in plus acest fond si o vreme a mers fara el. Sigur, acest fond e un lucru firesc, dar ar fi trebuit pus in functiune cand se rezolvau celelalte probleme, de parafiscalitate, ridicate de firmele din Romania”, a apreciat Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara – FEPAIUS.
