Pe lista celor 164 de localități semnatare se află și două orașe, acestea fiind Cimișlia și Călărași.
Cea mai recentă adeziune pe acest document, simbolic, de reîntregire a României aparține locuitorilor satului Batîr din raionul Cimișlia, ale cărui autorități au semnat declarația de unire la data de 26 august 2018.
Anunțul referitor la cea de-a 164-a semnătură a fost făcut, pe Facebook, de politicianul Ana Guțu, vicepreședinte al Partidului Unității Naționale, fost deputat în Parlamentul de la Chișinău. Declarația de unire menționează, în textul ei, că românii sunt singura națiune europeană care a rămas divizată ca efect al pactului Ribbentrop – Molotov, dintre Germania și URSS.
Declarația se referă și la teritorii aflate acum în Ucraina
“Constatând faptul că națiunea română este singura națiune europeană care este separată ca urmare a pactului criminal Molotov – Ribbentrop, încheiat la 23 august 1939 între guvernele URSS-ului stalinist și cel al Germaniei fasciste, care a dus la ocupația armată de către URSS a teritoriului dintre Nistru și Prut și a Bucovinei de Nord și instaurarea unui regim totalitar represiv (…), decidem Unirea Republicii Moldova cu țara – mamă România – stat membru al UE și NATO. Prin prezenta Declarație de Unire ne exprimăm bucuria de a sărbători împreună cu frații noștri români de pretutindeni centenarul Marii Uniri de la 1918 și adeziunea la valorile democratice și spirituale ale spațiului cultural românesc”, menționează textul adeziunii semnate de consilierii locali din satul Batîr. Cererea locuitorilor din Republica Moldova de a se uni cu România se bazează pe prevederile Actului final de la Helsinki, adoptat la 1 august 1975, care prevede și modalitatea modificării frontierelor țărilor semnatare.
Marșul unioniștilor se apropie de Chișinău
Numărul de localități din Republica Moldova care aderă la declarația, simbolică, de unire cu România este posibil să crească, pe măsură ce marșul unioniștilor, pornit din România și ajuns în Republica Moldova, avansează spre Chișinău. Marșul a pornit pe data de 1 iulie de la Alba Iulia, având participanți atât din România, cât și din Republica Moldova.
La 28 august, demonstranții au intrat în Republica Moldova prin vama Albița – Leușeni, după ce, inițial, autoritățile de frontieră ale Republicii Moldova au încercat să-i oprească.
Pe data de 1 septembrie, participanții la marș ar urma să ajungă la Chișinău.
