SRI, SIE, STS si Ministerul Apararii Nationale au trimis Comisiei de aparare din Parlament punctele de vedere referitoare la legea privind autorizarea interceptarii comunicatiilor, initiata de un grup de deputati PSD. Proiectul a creat la vremea respectiva o veritabila furtuna in mass-media, din cauza ca a ridicat semne de intrebare in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului.
Dupa cateva luni de liniste, SRI, SIE si STS simt nevoia sa isi dea acordul, in timp ce Ministerul Apararii Nationale transmite sec ca nu este de acord cu legea. Daca STS si SIE s-au marginit sa transmita cateva observatii, angajatii SRI au rescris, practic, proiectul de lege. Cum SRI, SIE si STS sunt subordonate presedintelui Traian Basescu, iar ministrul Apararii, Teodor Atanasiu, este un apropiat al premierului Tariceanu, este evident ca documentele trimise la Parlament ilustreaza si neintelegerile dintre Palatul Cotroceni si Palatul Victoria. Si aceasta dupa ce la CSAT s-a decis amendarea legilor sigurantei nationale, in legatura cu care existau deja neintelegeri intre presedintele Traian Basescu si liberali, urmand ca ele sa fie incluse intr-un pachet legislativ asumat de Guvern. In acest context, chiar daca nu vizeaza decat o parte a activitatii serviciilor secrete, legea depusa de pesedisti are avantajul ca este deja in procedura parlamentara.
Atributiile sporite ale serviciilor, repuse pe tapet
Cu harnicia care ii caracterizeaza, oamenii lui Radu Timofte au depus la Comisia de aparare atat amendamentele, cat si “varianta de proiect care rezulta in urma unei eventuale includeri in text a propunerilor”. O prima “imbunatatire” a textului se refera la extinderea ariei de aplicare. Daca deputatul PSD Ion Stan si colegii sai se gandisera la operatiuni de culegere a informatiilor prin interceptarea comunicatiilor, SRI propune “operatiuni de culegere a informatiilor, care implica restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale”. Acestea se pot executa numai in baza autorizatiilor emise de judecatori anume desemnati, la solicitarea serviciilor de informatii si a celorlalte autoritati sau institutii publice cu atributii in domeniul sigurantei nationale. Totusi, in situatiile care impun “inlaturarea unor pericole iminente pentru securitatea nationala”, activitatile de culegere a informatiilor prin restrangerea drepturilor se pot efectua fara autorizatie, aceasta urmand sa fie solicitata “de indata ce exista posibilitatea”, dar “nu mai tarziu de 48 de ore”.
Concret, activitatile de culegere a informatiilor prin acte care implica restrangerea temporara a exercitiului unor drepturi sau libertati se refera la interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate “sub orice forma”. De asemenea, amendamentele SRI includ si “accesul intr-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect, pentru obtinerea ori verificarea de date sau informatii, cautarea de obiecte, materiale, documente si alte inscrisuri, examinarea lor, extragerea informatiilor pe care le contin, fotografierea, filmarea, inregistrarea audio-video”. Este vorba si de “instalarea de obiecte necesare captarii si transmiterii discutiilor, imaginilor sau altor activitati”.
Interceptarea comunicatiilor, subordonata SRI
Pentru interceptarea comunicatiilor se va infiinta Centrul Tehnic pentru Securitate Nationala, constituit din “structurile tehnice ale organismelor cu atributii in domeniul securitatii nationale”. Daca autorii legii se gandisera la subordonarea fata de CSAT, amendamentul propus de institutia lui Radu Timofte se refera la functionarea in cadrul SRI. Mai mult, SRI tinteste sa acapareze si dotarea altor servicii: “Resursele umane, materiale si spatiile de lucru care se transfera de la organismele din sistemul securitatii nationale la Centrul Tehnic, in vederea constituirii acestuia, se stabilesc prin hotarare de guvern, in baza aprobarii CSAT”.
Agentii SRI s-au gandit la o serie de cazuri in care interceptarea comunicatiilor este posibila si fara autorizare. Este vorba de cazurile in care persoana care efectueaza interceptarea este “parte activa in comunicatia respectiva, fara existenta unui tert”, de “interceptarea efectuata intr-un loc public, daca este autorizata de seful autoritatii competente din motive de securitate nationala”. De asemenea, printre exceptiile de la autorizarea de catre judecator a fost trecuta si “interceptarea efectuata fara intentie, ca urmare a ascultarii unei discutii intr-un loc public”.
Angajatii SRI se dovedesc foarte generosi si cu durata de valabilitate a mandatului, pe care o doresc sa fie de cel mult sase luni de zile (initiatorii legii propusesera 90 de zile). “In cazuri intemeiate, judecatorul poate prelungi, la cerere, durata mandatului, fiecare prelungire neputand depasi trei luni.” Interesant este ca SRI nu fixeaza o limita a numarului de prelungiri.
