Prima atestare documentara a Galatiului este devansata cu peste 1300 de ani, dupa ce Dumitru Sandel, un galatean care lucreaza la o monografie a orasului, a descoperit ca Galatiul este mentionat in „Tabula Peutingeriana”, o harta intocmita in secolul al 3-lea d.Hr. Pana la aceasta descoperire, prima atestare documentara a Galatiului data din 1541.
Istoria daco-romana a Galatiului
Descoperirea lui Dumitru Sandel este fulminanta, pentru ca desi asezarea daco-romana de la confluenta Dunarii cu Siretul era confirmata de Castrul Roman de la Barbosi, Valul Roman care inconjoara Galatiul, Necropola Romana cu 93 morminte din sec 1-3 d.Hr., mai multe fortificatii si un Castelum, totusi asezarea nu aparea mentionata in documente din acea vreme. Vestigiile daco-romane sunt mentionate in scrierile lui Miron Costin, Dimitrie Cantemir si Vasile Parvan, iar Necropola Romana descoperita de prof. univ. dr. Mihai Brudiu in 1979, a oferit multe vestigii de dovedesc romanizarea populatiei dace si increstinarea poporului roman. Aici a fost descoperit si mormantul Cavalerului Innocens, primul cavaler daco-roman increstinat. Prima mentionare documentara a Galatiului data din Evul Mediu, localitatea „Galacz” fiind asezata pe harta „Chorografia Moldoviae”, realizata in 1541, Georg Reichersdarffer, secretar al Casei de Habsburg.
O harta a Europei antice
„Tabula Peutingeriana” a fost executata la cererea Imparatul Marcus Aurelius Antonius (186-217), cunoscut sub numele de Caracala. Harta era necesara pentru calatorii si expeditii militare. Are o lungime de 6 metri si 83 de centimetri si latimea de 34 de centimetri si este compusa din mai multe segmente de pergament distincte, lipite intre ele, usor de pliat. Este o harta de lucru, care nu are rigoare cartografica, dar in ea sunt reprezentate cursurile de apa, repere geografice, cetatile, asezarile, drumurile, date despre populatie. Harta a fost descoperita in 1507, intr-o biblioteca din Worms (Germania) de Konrad Celtes, un librar al Imparatului Maximilian I de Habsburg. Konrad Peutinger, cancelar de Ausburg, si-a dat seama de valoarea istorica a documentului si a cumparat harta, dandu-i numele sau. Un calugar de la Manastirea Colmar, din Alsacia, a copiat harta dupa pergamentele originale din sec. 3 d.Hr., rezultand „Tabula Peutingeriana” in forma cunoscuta astazi. Harta a fost publicata pentru prima data in anul 1591, de catre Markus Welser, un descendent a lui Konrad Peutinger. Astazi, Tabula se afla la Biblioteca Nationala din Viena, „Codex Vindobonensis 324”.
In „Tabula” apare si Dacia, cu principalele drumuri si localitati din zona, cu marcarea importantei localitatilor din punct de vedere administrativ si militar. In fragmentul nr. 9 al hartii este reprezentata si asezarea „Galatie”. Dumitru Sandel ne-a declarat ca descoperirea sa ar putea redeschide discutia despre istoria orasului: „Am facut publica aceasta descoperire din doua motive. In primul rand, pentru ca internetul le ofera istoricilor din zona, pentru prima data, sansa de a consulta Tabula Peutingeriana. In al doilea rand, am facut publica descoperirea, pentru ca in curand vom sarbatori ziua patronului spiritual al Galatiului, Sf. Apostol Andrei si este important de stiut ca asezarea este mentionata din secolul 3 d.Hr. Cred ca asta va redeschide discutia despre istoria Galatiului”.
