Companiile din energie, agricultură, transporturi, bănci, asigurări sau infrastructură critică ar putea fi vândute investitorilor străini doar cu acordul Guvernului, conform unui proiect de lege depus de AUR în Parlament. Inițiativa prevede și un drept de preempțiune pentru stat la cumpărarea companiilor și activelor considerate strategice.
Proiectul vizează regiile autonome, companiile și societățile naționale, firmele unde statul sau autoritățile locale sunt acționari majoritari ori semnificativi, precum și băncile și societățile de asigurare aflate sub controlul statului. Inițiatorii susțin că măsura este necesară pentru „apărarea patrimoniului public și a activelor strategice ale statului român” și avertizează asupra riscului unor „preluări ostile”.
Parlamentarii AUR definesc preluarea ostilă ca situația în care „controlul unei companii publice este transferat către un terț fără acordul acționarului unic sau majoritar, al administratorilor și al reprezentanților salariaților”. Propunerea extinde regulile și asupra schimburilor, dărilor în plată sau împrumuturilor convertibile în acțiuni, prin care proprietatea sau controlul unei firme ar putea fi transferate către alți investitori.
Inițiativa introduce și posibilitatea ca statul sau autoritățile locale să acorde companiilor împrumuturi convertibile în acțiuni, mecanism prin care statul ar putea prelua controlul unor firme. Finanțarea ar urma să fie realizată prin obligațiuni dedicate, listate la bursă și destinate în principal cetățenilor români. Proiectul stabilește că transferurile către persoane sau firme străine vor necesita acordul Guvernului în domenii considerate esențiale.
Consiliul Economic și Social a emis aviz negativ asupra proiectului și avertizează că măsura ar putea încălca legislația europeană privind libera circulație a capitalurilor și investițiile străine.
CES avertizează și asupra unui posibil impact asupra PNRR, arătând că România și-a asumat reforme privind depolitizarea și profesionalizarea conducerii companiilor de stat. În aviz se arată că adoptarea legii „poate fi invocată de Comisia Europeană drept motiv de suspendare sau reducere a fondurilor europene viitoare”, iar extinderea dreptului de preempțiune inclusiv asupra fostelor companii de stat privatizate transmite „un semnal profund negativ pe piețele financiare internaționale”.