Premierul Calin Popescu-Tariceanu viziteaza, astazi, de sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului, Manastirea Nicula din judetul Cluj. Gestul sau a starnit, insa, iritarea unei parti a minoritatii catolice. Lacasul monahal, care este cel mai important loc de pelerinaj din Transilvania, a fost confiscat Bisericii Greco-Catolice de catre autoritatile comuniste, iar acum manastirea face obiectul unui proces de revendicare aflat pe rolul Tribunalului Bacau.
Programul vizitei premierului Calin Popescu-Tariceanu include o intalnire cu episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihalmeanu, apoi participarea la liturghia arhiereasca oficiata de Arhiepiscopul Ortodox al Vadului, Feleacului si Clujului, Bartolomeu Anania.
Nicula este cel mai important centru de pelerinaj din Ardeal, iar anul acesta sunt asteptati 300.000 de persoane care se vor inchina icoanei despre care se spune ca ar fi facatoare de minuni. Dreptul de proprietate asupra manastirii este disputat in instanta intre greco-catolici si ortodocsi.
Catolicii clujeni sustin ca vizita premierului ar putea influenta procesul aflat pe rolul Tribunalului Bacau. Manastirea a fost intemeiata in anul 1712 de greco-catolici, iar in anul 1948 a fost confiscata de autoritatile comuniste si data in administrarea ortodocsilor. Fostul superior catolic al lacasului monahal, Leon Man, a fost ucis apoi in bataie in Penitenciarul Gherla, in anul 1953.
Ortodocsii au mentionat, insa, ca manastirea ar fi fost intemeiata in anul 1552, dar ei confunda, de fapt, intemeierea bisericii parohiale ortodoxe din sat cu cea a manastirii greco-catolice. Crearea acesteia a fost decisa printr-o decizie a Curtii de la Viena data in perioada in care Transilvania intrase sub stapanirea Imperiului Austriac. In anul 1694, o icoana aflata in biserica parohiala din sat, pictata de preotul ortodox Luca din Iclod, a lacrimat. Minunea este consemnata si in rapoartele armatei austriece din epoca.
Stapanul domeniului Nicule, contele Kornis, a decis sa ia icoana si sa o aseze in biserica din curtea castelului sau. Satenii s-au revoltat, iar sfantul tablou a ajuns la Viena, unde Curtea Imperiala a decis ca trebuie asezat intr-o biserica in care sa poata fi venerata deopotriva de romani si de maghiari.
In jurul bisericii a fost creat un schit de calugari greco-catolici, iar asezamantul a primit rangul de manastire in anul 1936, acordat de episcopul de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, cel care a devenit apoi primul cardinal roman al Bisericii Catolice si a sfarsit ca detinut politic al Securitatii, internat in Manastirea-temnita Caldarusani, administrata de Patriarhia Ortodoxa de la Bucuresti.
Manastirea Nicula, „tribuna electorala” a PSD
Un alt motiv pentru care vizita sefului Guvernului starneste controverse este acela ca Manastirea Nicula a fost folosita, in ciuda criticilor formulate de clericii ortodocsi, drept tribuna electorala de catre PSD. Pana acum doi ani, membrii fostului partid de guvernamant imparteau pelerinilor iconite care pe fata aveau tiparita imaginea Fecioarei Maria, iar pe verso sigla PSD. Exista si un comitet de sprijin pentru manastire, format de lideri marcanti ai social-democratilor, cum ar fi Adrian Nastase, Ioan Rus, Vasile Dancu, Vasile Puscas ori Grigore Zanc.
Lacasul monahal, declarat „sanctuar marian” de Papa Pius al XI-lea
Dincolo de semnificatia istorica, Nicula este unul dintre cele mai importante locuri de cult pentru ortodocsi si catolici. Primii au preluat, de altfel, traditia pelerinajului instituita de greco-catolici. Papa Clemente al XIII-lea a fost primul papa care a recunoscut importanta speciala a lacasului monahal. El a acordat, in anul 1767, „indulgenta plenara”, adica iertarea tuturor pacatelor, pelerinilor care mergeau la aceasta manastire.
In anul 1928, Papa Pius al XI-lea a reinnoit indulgenta plenara acordata pelerinilor si a declarat Nicula drept sanctuar marian, adica un loc dedicat venerarii Fecioarei Maria, egal ca importanta cu cele din Lourdes ori Fatima.
Ortodocsii nu renunta la Nicula
Ierarhii ortodocsi nu accepta restituirea bisericii. In acest context, greco-catolicii au facut cateva gesturi cu caracter de simbol. Ei au construit o noua biserica parohiala in sat, care a primit acelasi hram cu cel al manastirii, iar in iconostasul acesteia a fost asezata o copie a icoanei din manastire. De asemenea, episcopul Florentin Crihalmeanu strabate pe jos in fiecare an, aidoma unui pelerin de rand, distanta dintre Gherla si Nicula si oficiaza apoi o liturghie imparateasca la biserica din sat. Acum doi ani, sirul pelerinilor condus de episcopul greco-catolic a fost oprit de jandarmi, pe motiv ca nu are invitatie de la manastirea ortodoxa. Echipele de ordine nu i-au dat voie sa intre in sat decat dupa indelungi insistente.
