Potrivit sondajului, 74% dintre respondenţi sunt contra amnistiei/graţierii în abstract, 21% pro, iar 5% nu ştiu/nu răspund. După punerea întrebării generale, s-a particularizat pe diferite tipuri de infracţiuni. A reieşit că 91% dintre români nu sunt de acord cu amnistie/graţiere pentru acte de corupţie, 7% sunt de acord, iar 2% nu ştiu/nu răspund. 95% dintre cei chestionaţi sunt contra amnistiei/graţierii pentru infracţiuni cu violenţă, 4% – pentru, 1% – nu ştiu/nu răspund. 91% dintre români nu sunt de acord cu amnistia/graţierea pentru furt calificat, 7% au opinia contrară, iar 2% nu ştiu/nu răspund.
96% dintre cei care au votat PNL/USR/PMP la alegerile parlamentare din 2016 sunt contra amnistiei/graţierii pentru corupţie. Un procent de 87% dintre aceia care au votat PSD/ALDE/UDMR la scrutinul parlamentar de acum 2 ani s-au declarat împotriva amnistiei/graţierii pentru corupţie.
Atât românii de sub 45 de ani, cât şi cei de peste 45 sunt contra amnistiei/graţierii pentru corupţie în proporţii egale – 91%.
89% dintre persoanele din mediul rural chestionate s-au declarat împotriva amnistiei/graţierii pentru corupţie, în timp ce în cazul cetăţenilor din mediul urban întrebaţi, procentul celor contra este 92%.
90% dintre cei din Transilvania, 90% dintre românii din Moldova şi 91% dintre locuitorii din Muntenia nu sunt de acord cu o astfel de măsură.
După nivelul de educaţie, procentul românilor împotriva amnistiei/graţierii pentru corupţie este de 89% în cazul celor cu studii sub medie, de 93% în ceea ce priveşte cetăţenii cu studii medii şi tot de 93% referitor la aceia cu studii superioare.
Totodată, conform sondajului, 91% dintre români sunt pentru rămânerea României în UE.
63% dintre respondenţi sunt de părere că pedepsele pentru corupţie sunt prea mici, 14% că sunt potrivite, 6% au opinat că sunt prea mari, iar 17% nu ştiu/nu răspund.
Un procent de 73% dintre respondenţi au spus că îi afectează corupţia mult şi foarte mult, 12% au declarat că moderat, iar 15% – puţin şi foarte puţin.
80% dintre români consideră că lupta anticorupţie este importantă mult şi foarte mult.
Directorul ISSPOL, Alexandru Zodieru, a precizat că 57% dintre respondenţi consideră recursul compensatoriu un lucru rău, iar 11% sunt de părere că este benefic.
“80% dintre respondenţi consideră că direcţia ţării e în general greşită (…) Modificările din ultima perioadă, tentativele de modificări ale legilor justiţiei şi ale Codurilor penale sunt văzute ca fiind un lucru rău de peste jumătate dintre respondenţi, 56% declară acest lucru, iar 10% consideră că este un lucru bun (…) referitor la preluarea Preşedinţiei Consiliului UE de către România, 50% declară că Romania nu e pregătită pentru acest mandat, 35% consideră că da”, a adăugat Zodieru.
Sondajul sociologic a fost comandat de Geeks for Democracy şi finanţat de Fondul pentru Democraţie. Studiul a fost realizat de ISSPOL, în perioada 4-11 decembrie, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1.064 de persoane. Marja de eroare a studiului este de +/-3%.
