Sambata, la concertul de la Sala Palatului din Festivalul Enescu a fost, cum s-ar zice, „rupere”. Sala era plina si, desi pe la sectoarele de la cucurigu se mai vedeau locuri goale, pe langa pereti puteau fi vazuti melomani in picioare.
Magnetul care atrasese lumea nu era altul decat celebrul violonist britanic Nigel Kennedy, un fost elev preferat al marelui Iehudi Menuhin, care, pe deasupra talentului sau iesit din comun, mai face si figura aparte in lumea solistilor de muzica „serioasa”: se deghizeaza punk, face gesturi libere pe scena, bate din picioarele incaltate in bocanci, saluta publicul ca o vedeta rock, ba mai si ia un microfon, de altfel gata pregatit printre florile de pe marginea scenei, pentru a declara una si alta. Sambata seara, Nigel Kennedy, in afara de faptul ca a schimbat programul, a multumit de zeci de ori Orchestrei Radio pentru prestatia sa, a multumit publicului romanesc, dar a si anuntat ca e incantat sa cante alaturi de un „fantastic” violonist ca Remus Azoitei. In fapt, Remus Azoitei a absolvit, ca si Nigel Kennedy, celebra Juilliard School of Music din New York, pe care acesta a urmat-o dupa scoala lui Menuhin. Nigel Kennedy si-a manifestat din plin personalitatea la concertul oferit in compania Orchestrei Simfonice Radio, dirijata de Gabriel Chimura. Vedeta de muzica clasica si jazz (caci astazi il puteti asculta la TNB, intr-un original „Nigel Kennedy Jazz Project”) a hotarat ca programul sa cuprinda: Uvertura Egmont de Beethoven, urmata de trei concerte de vioara: mai intai Concertul in la minor de J.S. Bach, apoi un Dublu concert in re minor, tot de J.S. Bach, interpretat impreuna cu Remus Azoitei, si, in partea a doua, dupa pauza, lungul si dificilul Concert pentru vioara de Elgar. Nigel Kennedy a raspuns ovatiilor repetate ale salii cu o maxima jovialitate, cu zeci de „Fantastic! fantastic!” adresate deopotriva muzicienilor care-l insotisera in aventura sa muzicala si publicului bucurestean sau, ma rog, al festivalului, caci pe salile acestuia auzi mai toate limbile europene, de la franceza la sarba.
Surpriza serii a fost seria de melodii ale Mariei Tanase pe care Nigel Kennedy le-a interpretat, la unul dintre bisuri, in final. Moment in care si-a manifestat si admiratia pentru aceasta muzica si aceasta artista. Il banuim in spatele acestei cunoasteri a muzicii romanesti tot pe marele Iehudi Menuhin, el insusi elev al lui George Enescu. Astfel, am putea spune ca, intr-un fel indirect, marele violonist care impresioneaza de peste 20 de ani cele mai prestigioase sali de concert ale lumii, a fost elev al lui George Enescu, prin elevul acestuia, profesor al sau. Pentru mezzomanii atenti, seara de sambata a fost una a coincidentelor: cunoscutul post de televiziune a transmis un film cu Iehudi Menuhin, in care, fireste, aparea si George Enescu, ba si Elgar, autorul concertului pe care Nigel Kennedy a marturisit ca l-a studiat cu al sau „main teacher, Iehudi Menuhin”. Cat despre Maria Tanase, sa mai spunem ca aceasta este obiectul unui cult pe care un alt faimos violonist, Alexander Balanescu, i-l dedica. Un concert intreg al acestuia de zilele acestea este dedicat Mariei Tanase si melodiilor sale.
