Șeful Parlamentului din Caracas, controlat de opoziție, Juan Guaido (35 de ani), a lansat o provocare moștenitorului lui Hugo Chavez, afirmând că Maduro este un „uzurpator“ ilegitim și a declarat că are dreptul constituțional de a-și asuma conducerea țării până la organizarea de alegeri libere. El a estimat printre altele că lanțul comandamentului militar – principalul susținător al lui Maduro – este „corupt sau uzurpat“ și a cerut armatei să susțină eforturile pentru „restaurarea democrației“ în Venezuela, afectată de una din cele mai mari crize economice din istoria sa.
A doua zi, Guaido a fost arestat de poliția secretă venezueleană, un act condamnat de șeful Organizației Statelor Americane, Luis Almagro, ca fiind „răpirea președintelui interimar al Venezuelei“ și a cerut comunității internaționale să pună capăt crimelor lui Maduro. La o oră după aflarea detenției lui Guaido el a fost eliberat. Operațiunea poliției secrete a încheiat o săptămână dramatică pentru această națiune sud-americană, bogată în petrol, care pare să marcheze debutul unei noi faze potențial tumultuoase a crizei economice și politice din Venezuela.
Maduro a fost reales la 20 mai pentru un nou mandat de șase ani în cadrul unui scrutin contestat. Pe 10 ianuarie a fost investit oficial dar contrar a ceea ce prevede Constituția, el a ales să depună jurământul nu în Parlament, controlat de opoziție, ci în fața Curții Supreme compusă din judecători aflați la ordinele sale. Prilej cu care a constatat izolarea sa diplomatică. SUA, Canada și țările UE au strălucit prin absență, asemenea și majoritatea statelor latino-americane. Cu câteva zile înainte, 12 dintre ele i-au cerut președintelui venezuelean să renunțe și să transfere puterea Parlamentului, considerând că alegerile nu au fost „nici libere nici credibile“, și au declarat că nu recunosc legitimitatea noului său mandat prezidențial. Au fost prezenți la ceremonia de învestitură doar liderii din Cuba, Nicaragua și Bolivia, alături de reprezentanții Chinei și Rusiei.
