Datoria publică este așteptată să continue să crească, urmând să atingă circa 62% din PIB în următorul an
Indicatorul de încredere macroeconomică realizat de CFA România a înregistrat o ușoară revenire în luna februarie, urcând cu 1,6 puncte până la 48,4. Evoluția a fost susținută exclusiv de îmbunătățirea așteptărilor privind economia, în timp ce percepția asupra situației curente a rămas aproape neschimbată.
Componenta de anticipații a avansat la 51,2 puncte, în timp ce evaluarea condițiilor prezente a stagnat. Chiar și așa, perspectivele economice rămân prudente, în condițiile în care inflația estimată pentru următoarele 12 luni a crescut ușor, ajungând la 5,88%. Majoritatea participanților la sondaj consideră totuși că ritmul de creștere a prețurilor va încetini în perioada următoare.
În ceea ce privește cursul valutar, sentimentul dominant indică o depreciere a leului. Aproximativ 81% dintre analiști anticipează o slăbire a monedei naționale, estimând un nivel de peste 5,16 lei pentru un euro în următoarele 12 luni.
Pe piața imobiliară, percepția este rezervată: 43% dintre respondenți se așteaptă la stagnarea prețurilor locuințelor, în timp ce majoritatea consideră că valorile actuale sunt supraevaluate.
Potrivit declarațiilor lui Adrian Codirlaşu, îmbunătățirea așteptărilor este legată de prognoze privind reducerea deficitului bugetar. În același timp, s-au temperat și estimările privind costurile de finanțare ale datoriei publice. Pentru 2026, analiștii estimează un deficit bugetar de aproximativ 6,1% din PIB, în scădere față de evaluările anterioare. Totodată, prognoza de creștere economică a fost revizuită în jos, până la un nivel modest de 0,9%.
Datoria publică este așteptată să continue să crească, urmând să atingă circa 62% din PIB în următorul an, ceea ce indică menținerea presiunilor asupra finanțelor publice.
Rezultatele sondajului reflectă însă o imagine incompletă a riscurilor actuale, în condițiile în care datele au fost colectate înainte de escaladarea conflictului din Iran, care a generat turbulențe pe piețele energetice și financiare. O eventuală creștere prelungită a prețurilor la energie ar putea alimenta din nou inflația și ar pune presiune suplimentară pe bugetele publice și pe cursul de schimb.
În același timp, economia României rămâne vulnerabilă în fața încetinirii din Uniunea Europeană, principalul partener comercial. O cerere externă mai slabă, combinată cu dezechilibrele interne, precum deficitul bugetar ridicat și datoria în creștere, ar putea limita perspectivele de redresare economică în perioada următoare. De asemenea, incertitudinile geopolitice și evoluțiile pe piețele internaționale de capital pot amplifica volatilitatea cursului valutar și pot influența costurile de finanțare ale statului.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News
