Premierul a avertizat că modul în care aceste provocări vor fi gestionate va avea un impact direct asupra stabilității financiare a țării
Premierul și liderul Partidul Național Liberal, Ilie Bolojan, a declarat pe o rețea socială, că proiectul de buget pentru 2026 este realizat într-un context economic complicat și trebuie să răspundă simultan mai multor presiuni majore asupra finanțelor publice. Potrivit acestuia, documentul publicat de Ministerul Finanțelor din România ar urma să fie aprobat de Guvern și trimis Parlamentului în cursul acestei săptămâni.
Șeful Executivului a enumerat cinci direcții principale care, în opinia sa, definesc construcția bugetară din acest an: reducerea deficitului bugetar, menținerea investițiilor publice, gestionarea costurilor ridicate ale dobânzilor, eficientizarea administrației și consolidarea economiei pe termen lung.
Reducerea deficitului bugetar
Prima provocare este diminuarea deficitului bugetar. România ar trebui să reducă acest indicator de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 la circa 6,2% din PIB în 2026, ceea ce presupune o ajustare de peste 18 miliarde de lei. Bolojan a subliniat că acest proces implică decizii dificile privind prioritizarea cheltuielilor publice și apropierea dintre veniturile și cheltuielile statului.
Investiții publice
În paralel, Guvernul intenționează să mențină un nivel ridicat al investițiilor, în condițiile în care în țară sunt în desfășurare peste 20.000 de proiecte publice în diferite stadii de implementare. Un rol central îl au investițiile finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, deoarece România mai are de atras peste 10 miliarde de euro până la termenul-limită din august 2026. Bugetul alocat investițiilor ar urma să depășească 160 de miliarde de lei, adică aproximativ 8% din PIB.
Gestionarea costurilor dobânzilor
O altă presiune majoră este reprezentată de costul tot mai ridicat al dobânzilor aferente datoriei publice. În 2026, statul român ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei pentru dobânzi, echivalentul a circa 3% din PIB.
Reducerea cheltuielilor
Guvernul are în vedere și reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public, prin reorganizarea instituțiilor și optimizarea structurii administrative. Scopul, potrivit premierului, este de a crea mai mult spațiu bugetar pentru servicii publice și investiții, fără a afecta programele de sprijin destinate categoriilor vulnerabile.
Consolidarea economiei pe termen lung
Pe termen lung, Bolojan consideră că România trebuie să își consolideze fundamentele economice prin creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției interne, dezvoltarea exporturilor și atragerea investițiilor private.
Premierul a avertizat că modul în care aceste provocări vor fi gestionate va avea un impact direct asupra stabilității financiare a țării și asupra ritmului de dezvoltare economică din anii următori.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News
