Rata anuală a inflației a ajuns la 9,69% în decembrie 2025, plasând România pe primul loc în Europa din acest punct de vedere.
Potrivit unui raport al BNR, evoluția a fost determinată de mai mulți factori, printre care și scumpirile operate de comercianți peste nivelul justificat de majorarea TVA.
La 1 august 2025, TVA a fost crescut de la 9% la 11% pentru alimente și de la 19% la 21% pentru produsele nealimentare. În prețurile de la raft, impactul a fost însă mai mare decât simpla diferență de taxă.
BNR: scumpiri peste transferul TVA
„O contribuţie substanţială a provenit (…) din majorarea impozitelor indirecte în luna august 2025, al cărei impact asupra ratei inflaţiei CORE2 ajustat este evaluat la aproximativ 1,8 puncte procentuale. În plus, acest episod a generat scumpiri mai ample şi mai generalizate decât cele corespunzătoare unei simple transferări integrale a creşterii cotei TVA în preţurile finale, reflectând inclusiv efecte de rotunjire în sus a preţurilor practicate de comercianţi şi o transmisie întârziată în cazul unor bunuri cu sezonalitate pronunţată a vânzărilor, precum articolele de îmbrăcăminte”, se arată în raportul BNR.
Promisiuni încălcate de retaileri
La momentul anunțării măsurilor fiscale, retailerii și producătorii au susținut că nu vor majora prețurile peste nivelul impus de TVA și că piața poate absorbi impactul.
Datele BNR contrazic însă aceste estimări și indică scumpiri mai mari decât cele anticipate.
2026: un nou val de presiuni asupra prețurilor
Banca centrală avertizează că în primăvara lui 2026 ar putea apărea noi majorări de prețuri, ca urmare a eliminării plafonului la adaosul comercial pentru alimentele de bază.
„Evoluţia preţurilor din aprilie 2026 va fi influenţată şi de eliminarea plafonului aplicat adaosului comercial pentru alimentele de bază, cu impact direct asupra inflaţiei CORE2 ajustat. Experienţa anterioară din România şi din alte economii europene sugerează că astfel de ajustări pot genera reacţii asimetrice din partea comercianţilor, existând riscul unor majorări ale preţurilor care să depăşească impactul strict, aşa cum a fost evaluat, al măsurii, şi care ar viza refacerea sau extinderea marjelor comerciale ale acestora. Un asemenea comportament ar putea amplifica temporar presiunile inflaţioniste şi contribui la o persistenţă mai mare a inflaţiei de bază.”
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
