Guvernul motivează adoptarea rapidă a unui pachet amplu de măsuri prin existența unei situații „extraordinară”, care nu ar putea fi corectată prin procedura parlamentară obișnuită.
În documentul de fundamentare sunt invocate atât angajamentele asumate față de Uniunea Europeană, cât și riscul pierderii unor fonduri europene în perioada 2026–2027.
Ordonanța de urgență propusă modifică Codul administrativ și introduce mecanisme destinate reducerii cheltuielilor de personal, accelerării descentralizării și creșterii colectării veniturilor locale, într-un context de deficit bugetar ridicat.
Deficit peste 5% și cheltuieli de personal nesustenabile
În preambulul proiectului, Executivul arată că deficitul bugetar general consolidat ar urma să depășească 5% din PIB în 2026, iar cheltuielile de personal au ajuns la peste 13% din PIB, nivel considerat nesustenabil.
Documentul face trimitere la recomandările formulate de Comisia Europeană și Consiliul UE, precum și la jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Totodată, Guvernul recunoaște existența unor structuri administrative locale supradimensionate, cu un număr de posturi „necorelat cu populația, competențele legale și capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale”, situație care limitează investițiile și generează costuri excesive.
Reducerea personalului și reguli noi pentru transferuri
Un obiectiv central al proiectului este diminuarea cheltuielilor de personal prin reducerea plafonului maxim de posturi și reorganizarea structurilor administrative locale, pentru a preveni apariția unor situații de incapacitate de plată.
În cazul proceselor de descentralizare care presupun transfer de angajați, ordonanța introduce o regulă temporară: posturile preluate nu vor fi incluse în plafonul de cheltuieli de personal până la 31 decembrie a anului următor transferului.
Descentralizare accelerată și mai puțină birocrație
Executivul propune simplificarea procedurilor de descentralizare, prin eliminarea unor etape considerate excesiv de birocratice. Transferul de competențe va continua să se facă prin lege, însă fundamentarea acestuia va fi realizată într-un cadru mai clar, cu un rol mai pronunțat al ministerului coordonator.
În expunerea de motive se arată că procedurile actuale produc „întârzieri nejustificate și consum excesiv de resurse”, afectând eficiența administrației publice și autonomia locală.
Proiectul include un capitol dedicat creșterii gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale, pe fondul pierderilor bugetare estimate la miliarde de lei din cauza neîncasărilor și a evaziunii fiscale.
Printre instrumentele propuse se numără:
- interconectarea bazelor de date fiscale și administrative;
- digitalizarea procedurilor de plată;
- condiționarea unor drepturi administrative de achitarea obligațiilor restante;
- întărirea măsurilor coercitive, considerate „proporționale”.
Guvernul precizează însă că aceste măsuri trebuie aplicate astfel încât să nu afecteze accesul persoanelor vulnerabile la servicii publice esențiale.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
