După tragedia de la Colectiv, zeci de pacienți cu arsuri grave au fost tratați în clinici din Europa. Țara noastră încă nu are o unitate specializată pentru astfel de cazuri.
De la incendiul din Colectiv și până în prezent, România a cheltuit peste 11,6 milioane de euro pentru tratamentul pacienților cu arsuri grave în clinici din străinătate, potrivit datelor transmise de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
În total, 39 de pacienți au beneficiat de tratamente în afara țării doar în anii 2023 și 2024.
Situația financiară arată că din suma totală facturată, 9,5 milioane de euro au fost deja achitate, iar 461.503 euro sunt contestați.
La finalul anului 2023, România mai datora 1,6 milioane de euro către spitalele din statele europene.
Costurile au crescut accelerat din 2020
Până la 31 octombrie 2020, statul român plătise 4,8 milioane de euro pentru aceste servicii medicale.
În doar trei ani, suma a crescut cu aproape 7 milioane de euro, o dovadă a faptului că lipsa unui centru specializat intern continuă să împovăreze bugetul public.
Conform CNAS, în 2023 au fost trimiși 21 de pacienți, iar în 2024 – alți 18. Datele pentru 2025 nu sunt încă disponibile.
Prin comparație, în anii de după tragedia Colectiv, numărul pacienților cu arsuri tratați în străinătate s-a menținut sub 10 pe an, până în 2020.
Cum sunt decontate tratamentele în străinătate
CNAS explică faptul că pacienții români pot beneficia de tratament în afara țării prin documentul portabil S2 (fost E112), atunci când în România nu există posibilitatea realizării în timp util a intervențiilor medicale.
„Având în vedere calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, asiguraţii din sistemul de asigurări sociale de sănătate din România au dreptul la libera circulaţie şi la servicii medicale pe teritoriul celorlalte state membre”, precizează CNAS.
Decontarea cheltuielilor se face printr-un mecanism bilateral între statele membre UE, reglementat de Regulamentele Europene nr. 883/2004 și 987/2009, iar plățile se efectuează în termen de până la 18 luni de la primirea documentelor.
În caz de contestații, termenul se poate extinde până la 36 de luni.
Ce costuri nu sunt acoperite
Documentul S2 nu acoperă cheltuielile legate de transportul medical de urgență, cazare, coplăți impuse de legislația statului respectiv, accidente de muncă sau tratamentul persoanelor neasigurate.
Aceste sume suplimentare rămân, de regulă, în sarcina pacientului sau a autorităților locale care aprobă transferul.
Deși autoritățile au promis în repetate rânduri construirea unor centre regionale pentru mari arși, proiectele trenează de aproape un deceniu.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
