La sfarsitul saptamanii trecute la ARO a sosit o delegatie de oameni de afaceri, in calitate de reprezentanti ai unui consortiu americano-israelian. Delegatia a fost de condusa de fostul viceguvernator BNR, Vlad Soare, fiind singura care a fost lasata de conducerea ARO sa viziteze toate sectiile uzinei. Tot din grup au mai facut parte si reprezentantii unei firme de audit pentru care vizita s-a prelungit cu inca o zi.
Este pentru prima data cand conducerea de ARO accepta sa ofere documentele reale: bilanturi, balante, situatia financiar-contabila a ARO. Pana la sfarsitul acestei saptamani, firma de audit va da verdictul: daca merita ca reprezentantii consortiului sa investesca in uzina din Campulung. Si asta, pentru ca, potrivit unor surse autorizate, Manuel Baez si John sunt dispusi sa vanda pachetul majoritar de actiuni ARO de 51%.
Situatia la zi
Pentru a ne face o imagine cat mai exacta despre ce s-a intamplat la ARO de cand a fost preluata de John Perez, iata care este situatia la zi: uzina a acumulat in aceasta perioada pierderi de 330 miliarde lei si debite catre terti de 700 miliarde lei; tot sub managementul Cross Lander a fost vanduta Fabrica de Scule si Matrite, un activ extrem de important in cadrul procesului tehnologic al uzinei; au fost vandute la fier vechi cateva mii de tone de utilaje si componente, la preturi derizorii de 2000-2500 lei/kg, inclusiv matritele IMS; au mai fost vandute si opt hectare din totalul de 80 ha teren peste care ARO este unic proprietar. Si lista poate continua. Cu toate acestea, ARO mai poate suscita interesul unor investitori. Uzina din Campulung mai face inca banii, fiind evaluata la peste 10-15 milioane dolari. Cumparatorul poate scoate dublul sumei numai din vanzarea utilajelor si echipamentelor la fier vechi. Basca terenul de sub ARO, plus suprafata construita, hectare intregi de hale care, decongestionate de utilaje, pot fi inchiriate pentru alte activitati.
Proiecte de investitii
Ce se mai poate face la ARO? Este intrebarea care staruie pe buzele tuturor. Mai cu seama ca numai pe primele noua luni uzina a inregistrat pierderi de 130 miliarde lei la o cifra de afaceri de… 100 miliarde lei. Cu toate acestea, reprezentantii consortiului americano-israelian si-au facut un plan, care arata astfel: pentru inceput vor fi produse piese de schimb pentru care exista piete, atat la intern, cat si la extern, mai ales pe relatia China.
Intre timp, vor fi facute investitii in retehnologizare si tehnologii de ultima ora si vor fi dezvoltate alte compartimente care acum nu mai exista. Da, dar mai intai trebuie achitate datoriile, platite salariile restante, gazul si curentul, cumparate materialele si materii prime si eliminate pierderile. Toate acestea insumeaza aproximativ 20 milioane dolari.
