Nicușor Dan contestă legalitatea unei legi controversate, ce ar putea duce la cenzură și sancțiuni disproporționate
Președintele reclamă că noul act normativ, care aduce completări Ordonanței de Urgență nr. 31/2002 este lipsit de claritate și riscă să deschidă calea unor interpretări arbitrare și sancțiuni disproporționate.
În sesizarea trimisă CCR pe 10 iulie, Nicușor Dan atrage atenția că legea modificatoare a fost adoptată cu încălcarea mai multor principii constituționale, printre care cele privind statul de drept, libertatea de exprimare și securitatea juridică. El semnalează că textul legii este neclar, mai ales în privința definirii materialelor sau organizațiilor „cu caracter legionar”.
Într-o conferință de presă organizată la scurt timp după depunerea sesizării, președintele a oferit un exemplu concret: o asociație locală din Făgăraș, care promovează memoria Rezistenței anticomuniste din munți, ar putea fi considerată ilegală, pentru că unii dintre luptătorii comemorați au avut legături cu Mișcarea Legionară. „Este o asociație care promovează rezistența împotriva regimului comunist. Ce facem, o închidem? Riscă membrii acestei asociații să fie condamnați penal? Legea nu oferă răspunsuri clare”, a afirmat șeful statului.
Un alt punct criticat se referă la ambiguitatea în definirea „materialelor cu caracter fascist sau xenofob”. Dan a exemplificat cu opere literare, precum Scrisoarea a III-a a lui Eminescu, care conțin pasaje considerate astăzi controversate. „Până unde mergem cu interzicerea? Este absolut neclar ce intră sau nu sub incidența legii. Iar asta lasă loc pentru excese și cenzură”, a spus președintele.
Actul normativ prevede sancțiuni severe: distribuirea de materiale considerate fasciste, legionare sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi civile. Președintele insistă că o astfel de lege, care are implicații directe asupra libertății de exprimare și a activității culturale, trebuie să fie redactată „cu maximă rigoare juridică”.
Legea fusese anterior contestată și de formațiuni politice din opoziție, printre care S.O.S. România, AUR și Partidul Oamenilor Tineri, dar Curtea Constituțională a respins respectivele obiecții, argumentând că textul respectă cerințele Curții Europene a Drepturilor Omului și nu afectează libertatea de exprimare, într-un mod disproporționat.
De această dată, însă, sesizarea vine din partea președintelui țării, ceea ce conferă procesului o miză suplimentară. Nicușor Dan insistă că legea nu doar că riscă să incrimineze inițiative legitime, dar ar putea duce la o cenzură simbolică a istoriei și culturii, în lipsa unor delimitări clare între promovare și documentare, între glorificare și analiză critică.
Decizia Curții Constituționale este așteptată, joi, și ar putea stabili un precedent important în materie de legislație antiextremistă în România.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
