Președintele Nicușor Dan a declarat că va cere premierului trimiterea Corpului de Control la Praid
După ce apele pârâului Corund au invadat galeriile Salinei Praid, localnicii trăiesc între disperare și furie. Sute de oameni s-au adunat sâmbătă în fața intrării în mină, apoi la sediul administrativ, cerând explicații. Vizita președintelui Nicușor Dan, însoțit de mai mulți miniștri, a atras și mai mulți oameni dornici de răspunsuri și soluții.
„Salina e parte din viața mea. Tatăl meu și bunicul meu au lucrat acolo. Mi-e teamă că se va prăbuși. Ce alte mine s-au umplut cu apă, s-au surpat. Trăim cu o neliniște apăsătoare”, spune un bărbat din Odorheiu Secuiesc, venit la casa părintească din Praid, citat de Agerpres.
Alături de el, proprietarii de pensiuni vorbesc cu ochii în lacrimi despre muncă pierdută și promisiuni deșarte. „Ne-am simțit trădați. Am muncit o viață pentru o pensiune. Iar acum, ce urmează?”, întreabă o femeie născută în Praid, care simte că autoritățile i-au înșelat încrederea. Alți localnici cred că „salvarea salinei” e deja o poveste. „M-am născut aici. Dar cred că trebuie să vorbim despre salină la trecut. Nu va mai fi salvată. Ce spun ei sunt doar vorbe”, susține un bărbat resemnat.
Un fost miner vorbește cu noduri în gât despre momentul în care a aflat că apa a câștigat lupta. „Am făcut tot ce s-a putut. Dar acum nu mai e nicio speranță. Plângem ziua, plângem noaptea. Se știa de problemele astea de mult, dar nu s-a făcut nimic.”
Un alt localnic, venit din Sovata, acuză lipsa de acțiune. „Din 2007 se știa că salina e în pericol. Au fost bani. Anul trecut, Salrom a avut profit de peste 200 de milioane de lei. De ce nu s-a făcut nimic? Cine răspunde?”
În fața presiunii publice, președintele Nicușor Dan a declarat că va cere premierului trimiterea Corpului de Control la Praid. A recunoscut că dezastrul putea fi evitat: „Tehnologia există. A fost neglijență.”
Printre soluțiile pe termen scurt: o conductă de deviere a pârâului, pomparea controlată a apei din salină și un studiu de impact. Pe termen lung, se discută despre construirea unui lac de captare sau devierea completă a cursului de apă. Răspunsul final despre soarta salinei va veni abia peste câteva luni.
În tot acest timp, comunitatea din Praid rămâne suspendată între speranță și colaps. Mii de oameni, dependenți de salină, din exploatarea sării sau din turism, sunt lăsați fără sursă de venit.
În mijlocul protestului, un tânăr întreabă: „Cum e posibil așa ceva în 2025?” Răspunsul președintelui e scurt și dureros: „Tehnologie este. Neglijență a fost.”
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube