Schimbările climatice nu doar că afectează mediul înconjurător, dar și reînvie o serie de microorganisme periculoase, care până acum erau înghețate în gheața din regiunile arctice și în permafrost.
Schimbările climatice. Pericole ascunse în gheața care se topește
Pe măsură ce ghețarii și solul înghețat se topesc, se eliberează bacterii, virusuri și alte forme de viață care au fost în stază timp de mii de ani, scrie presa internațională.
Aceasta este o preocupare majoră pentru microbiologi și experți în sănătate publică, deși nu există motive de panică iminentă, având în vedere că există încă multe necunoscute în ceea ce privește riscurile exacte ale acestui fenomen.
Luis Andrés Yarzábal, un microbiolog din Ecuador, a început să studieze microbiologia ghețarilor și permafrostului cu scopul de a descoperi microorganisme cu potențial biotehnologic. Cu toate acestea, topirea ghețarilor din Venezuela a adus la suprafață o mulțime de patogeni vechi, iar acest lucru a schimbat perspectiva sa asupra pericolelor ascunse în gheața care se topește.
CITEȘTE ȘI – Ziua Pământului 2025 – De ce contează mai mult ca oricând și cum ne putem implica
Potrivit cercetărilor sale, microorganismele eliberate de topirea ghețarilor sunt foarte variate și includ bacterii, virusuri, ciuperci și chiar protozoare. Unele dintre acestea sunt patogene antice care ar putea fi complet necunoscute sistemului nostru imunitar, ceea ce înseamnă că ar putea duce la epidemii sau chiar pandemii.
Yarzábal explică faptul că nu doar ghețarii sunt o problemă. Permafrostul și straturile de gheață aflate în regiunile polare conțin milioane de microorganisme care pot fi periculoase pentru ecosisteme, animale și chiar oameni.
De exemplu, în 2016, topirea permafrostului în Siberia a eliberat carcasele înghețate ale renilor, care aveau bacterii de antrax în ele. Aceste bacterii au supraviețuit zeci de ani în gheață și au infectat alți reni și oameni care au intrat în contact cu ele.
Studiile recente sugerează că, între 2000 și 2023, ghețarii lumii au pierdut anual aproximativ 275 de gigatone de masă, o cantitate imensă care poartă cu ea o cantitate vastă de microbi. De asemenea, Yarzábal menționează că nu doar virusurile moderne, ci și cele antice, care pot fi activate prin topirea gheții, reprezintă o amenințare.
Aceste virusuri pot avea un impact semnificativ asupra sănătății, mai ales având în vedere că există un risc teoretic de reactivare a unor virusuri dispărute sau de mutații genetice care le-ar putea face mult mai virulente.
În ciuda acestor riscuri, experții subliniază că nu este clar cât de probabile sunt astfel de evenimente. Cercetătoarea Andersen-Ranberg, de exemplu, spune că există un risc teoretic clar, dar nu există suficiente dovezi pentru a considera aceste fenomene o amenințare iminentă. Totuși, permafrostul care se topește poate adăuga o diversitate genetică suplimentară în circulația virală, iar acest lucru poate crește posibilitatea apariției unor noi boli sau a unor tulpini mai periculoase.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
