3.1 C
București
miercuri, 22 ianuarie 2025
AcasăSocialNicolae Constantinescu, medicul care a salvat numeroase vieți la Revoluția din decembrie...

Nicolae Constantinescu, medicul care a salvat numeroase vieți la Revoluția din decembrie 1989 și la Mineriada din 1990, a plecat la Domnul

„ Astăzi, 21 ianuarie 2025, domnul doctor Nicolae Constantinescu, președintele Fundației Culturale Memoria și directorul Memoria – revista gândirii arestate, a plecat la Domnul”, transmite Fundatia Culturala Memoria.

„Începând de mâine, 22 ianuarie a.c., după prânz, cei care doresc să își ia rămas-bun, o pot face la Capela Cimitirului Bellu.

Înmormântarea va avea loc vineri, 24 ianuarie 2025, orele 13.00, la Cimitirul Bellu.

Condoleanțe familiei îndurerate.

Dumnezeu să-l odihnească în pace,” anunță Fundatia Culturala Memoria.

Profesorul Nicolae – Nae Constantinescu era recunoscut pentru că a efectuat peste 8.000 de intervenții chirurgicale în domeniile chirurgiei generale, oncologiei, chirurgiei osteo-articulare, chirurgiei vasculare, urologice, endocrine, plastice și reparatorii, începând cu stagiatura la Sanatoriul din Eforie Sud și continuând cu spitalele: Foișor, „Dr. Șt. Stâncă”, Construcții, PTTR și Spitalul Colțea din București.

Profesorul doctor Nicolae Constantinescu este medicul care a fost de gardă la Spitalul Colțea din Piața Universității atât în timpul evenimentelor din decembrie 1989, de la Revoluție, cât și al violențelor din 13-15 iunie 1990, de la Mineriadă, salvând multe victime. El a militat ulterior pentru aflarea adevărului despre cele două evenimente istorice ale României.

Date biografice Prof. Dr. Univ. Nicolae-Florin M. Constantinescu (1936-2025)

Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă

Membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale din România

Profesor universitar la UMF „Carol Davila“ din Bucureşti

Medic primar chirurgie generală, medic primar ortopedie-traumatologie.

Studii. Absolvent cu Diplomă de Merit al Liceului Spiru Haret din București, absolvent în 1959 al Facultății de Medicină Generală București cu media 10 (zece) în toți cei 6 ani de studiu.

Activitate profesională medico-sanitară. Medic primar din 1973, a efectuat peste 8.000 de operații în domeniile chirurgiei generale, oncologiei, chirurgiei osteo-articulare, chirurgiei vasculare, urologice, endocrine, plastice și reparatorii, începând cu stagiatura la Sanatoriul din Eforie Sud și continuând cu spitalele Foișor, Dr. Șt. Stâncă, PTTR și Colțea. A imaginat și aplicat neuroliza nervului tibial posterior în canalul tarsian în polineuropatiile cu mal perforant plantar pentru care deține certificat OSIM. Visiting-professor la Universitatea Columbia din SUA în 1990 (prof. Donald Silver), la spitalul Cochin din Paris în 1991 (prof. Yves Chapuis), la Universitatea din Udine – Italia în 1992 (prof. Fabrizio Bresadola), la Spitalul Rothschild din Paris în 1993 (prof. Alain Sézeur) și la spitalul Grosshadern din München în 1996 (prof. Friedrich-Wilhelm Schildberg).

Activitate didactică. În 1969 a fost admis prin concurs cercetător științific la Catedra de chirurgie operatorie și experimentală de la UMF București devenită după 1990 Catedră de Anatomie Clinică pentru studenții anului III și de Tehnici Chirurgicale pentru rezidenții din toate specialitățile chirurgicale. Urcă prin concurs toate treptele ierarhiei didactice, devenind profesor în 1996, apoi profesor consultant după pensionarea din 2001, în care calitate a funcționat până în 2011. A îndrumat peste 3.000 de chirurgi veniți la cursurile de specializare și perfecționare, apoi la pregătirea de secundariat / rezidențiat. După 1990 a introdus în învățământul universitar medical disciplina de Anatomie Clinică, pe care a predat-o la 24 de serii de studenți din anul III. Pentru folosul studenților a redactat: Atlas de anatomie la patul bolnavului, Editura ALL, București, ediția I 1997, ediția a II-a 2001, Anatomie clinică. Note de curs, București, ediția I 1994, ediția a II-a 2010 și Atlas Breviar de Anatomie Clinică, Editura Vergiliu, 2018. Pentru rezidenții în chirurgie și specialități chirurgicale au apărut în 2012 la Editura Academiei Oamenilor de Știință – Anatomia chirurgicală și operatorie. Vol. III Abdomenul (Premiul pentru Medicină al Academiei Oamenilor de Știință) și în 2018 Anatomia chirurgicală și operatorie. Vol. IV Lombă, pelvis, perineu, la aceeași editură. În 2014 a inițiat o serie de monografii dedicate tehnicilor chirurgicale de bază, prima fiind Plaga chirurgicală. Biologie și tratament scrisă în colaborare cu Mihail C. Ceaușu, Editura Celsius.

Activitate științifică. Doctor în Medicină în 1971 cu o teză consacrată transplantului de os, pe baza căreia a redactat monografia Valoarea biologică a transplantului autogen de os, Editura Medicală, București, 1980. Coautor la 2 monografii de patologie și tehnică chirurgicală, a publicat 42 de articole științifice în țară și străinătate. A efectuat numeroase studii clinice și experimentale, două dintre ele reprezentând priorități românești, care au inițiat două mari capitole ale cercetării și practicii medico-chirurgicale în lume: demonstrarea capacității angiogene a celulelor stem din măduva roșie a adultului (comunicată în 1976 la Congresul Mondial de Citochimie și Histochimie de la București, publicată în monografia menționată mai sus despre transplantul autogen de os și apreciată ca o adevărată descoperire de profesorii W. Begemann din München, G. Duhamel din Paris, W. Blount și H. Boyd din SUA) și adaptarea miocardului la ischemie (demonstrată experimental pe suspensie de mitocondrii și publicată în România în revista Chirurgia în 1980), concept preluat din 1986 în toate laboratoarele de cercetare din lume după ce un autor american (M.D., Ph. D. Charles Emerson Murry) a publicat un model experimental identic sub numele de precondiționarea miocardului la ischemie, model care a pătruns și în practica chirurgicală la om.

A fost secretar al Societății de Chirurgie din București sub președinția prof. Ion Juvara și a prof. Dan Setlacec, vicepreședinte al Societății sub președinția prof. Mihai Stăncescu, redactor adjunct al revistei Chirurgia în 1991-1992, reintegrat în 2018 ca membru în colegiul de redacție al revistei.

A fost membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință și membru titular al Academiei de Științe Medicale din România; membru al Societăților Române de Chirurgie și de Anatomie; membru de onoare al Societății „Timișoara Medicală” și al Societății Române de Chirurgie Hepato-Bilio-Pancreatică, membru al Association Française des Chirurgiens, membru al International College of Surgeons, membru al Academy of Surgical Research, profesor asociat al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova.

Activitate extramedicală. Membru fondator al Alianței Civice (1990) și al Fundației Culturale Memoria (președinte al acesteia din 2019), director al Memoria, revista gândirii arestate (din 2019), Consilier de Stat la Președinția României (1997), Consul General al României la Los Angeles – SUA (1998-2000), unde a avut ca principal obiectiv promovarea intrării României În NATO.

A fost activ în spațiul public, promovând valorile culturale și naționale. A scris numeroase articole în Memoria – revista gândirii arestate și în alte reviste; a participat frecvent la evenimente culturale și educaționale, la emisiuni de radio și de televiziune; a acordat numeroase interviuri în care a vorbit despre experiențele lui ca medic la Spitalul Colțea în timpul Revoluției din 1989 și a Mineriadei din 1990.

Premii și distincții: Medalii de Argint ale Academiei Naționale de Medicină din Franța (Paris, 1984) și Universității René Descartes din Paris (1991); Premiul Eagle al Asociației Medicilor Americani de Origine Română din SUA (2000); Premiul Opera Omnia al Societății de Chirurgie din România (Eforie Nord, 2008), Membru de Onoare al Societății Române de Chirurgie (Timișoara, 2012), Diploma de Excelență a Colegiului Medicilor din municipiul București (2013).

Pentru activitatea chirurgicală desfășurată la Spitalul Colțea începând cu 21 decembrie 1989 a fost distins cu titlul de Luptător cu Merite Deosebite în Victoria Revoluției din Decembrie 1989.

Pentru întreaga activitate profesională și extraprofesională prin care a promovat România și valorile ei a fost distins cu Medalia de Argint a Académie du Devouement National (Paris, 1992), cu Marea Cruce în Rang de Cavaler a Ordinului Ambrosini (Italia, 1995), cu titlul Texan de Onoare (Camera Reprezentanților a Statului Texas, 2000), cu Ordinul Național pentru Merit în Grad de Comandor acordat de Președintele României (București, 2000) și cu Ordinul Coroana României în grad de ofițer acordat de MS Regele Mihai (Sinaia, 2013).

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Catalin Serban
Catalin Serban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite

Crin Antonescu: Călin Georgescu este o „variantă de neacceptat” și „un drog ieftin și distrugător care este servit oamenilor”

Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale din 2025, a declarat marți seara, la Antena 3 CNN, că, în opinia sa, Călin...

Donald Trump va continua să sancționeze Rusia dacă nu se va așeza la masa negocierilor cu Ucraina

Președintele american Donald Trump a apreciat marți ca 'posibile' noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă Moscova nu negociază încetarea războiului împotriva Ucrainei, potrivit barrons.com. 'Este posibil',...

Gigi Becali se delimitează de Călin Georgescu: Așa cum m-a păcălit pe mine, a păcălit două milioane de oameni

George Simion și Gigi Becali bat în retragere în ceea ce privește susținerea lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Dacă acum câteva săptămâni Simion îşi...
Ultima oră
Pe aceeași temă