Numarul de bunuri de consum din gospodariile din comunitatile miniere, in primul rand cel al telefoanelor mobile, a crescut semnificativ in ultimii ani, arata studiul “Comunitatile miniere dupa inchiderea minelor: situatia actuala si perspective”, realizat de Grupul Hart in asociatie cu Vienna Survey Centre si Curs. “S-a inregistrat o explozie in ceea ce priveste domeniul telecomunicatiilor, o data cu cresterea utilizarii telefoanelor mobile si a televiziunii prin satelit sau prin cablu. Se stie ca aceste facilitati sunt disponibile de obicei in centrele urbane, prin ur-mare faptul ca au ajuns in zonele miniere este un lucru demn de remarcat”, se arata in studiu.
Numarul celor care lucreaza in intreprinderi de stat a scazut semnificativ, al bugetarilor a ramas con-stant, in schimb numarul angajatilor din intreprinderile private a crescut. Venitul minim garantat reprezinta sursa de venit pentru aproximativ 2% din populatie, o proportie egala cu a celor care traiesc de pe urma muncii in strainatate. “Astfel, stra-tegiile traditionale de supravietuire, cum ar fi vanzarea de produse agricole (si vanzarea de produse in general), par sa piarda din importanta, in timp ce noile forme de venituri, cum ar fi cele din munca in strainatate, devin tot mai importante”, se mai afirma in studiu.
Ponderea activitatilor neoficiale, aducatoare de venituri, prestate de persoanele din comunitatile miniere s-a schimbat si ea in timp. Astfel, procentul barbatilor implicati in astfel de activitati a scazut constant, de la 77,7% in 2001 la 62,5% in 2005. Studiul Hart subliniaza diminuarea saraciei extreme. “Proportia persoanelor care au alimente insuficiente sau aproape insuficiente pentru familiile lor, deci nu au minimul necesar, a scazut constant, iar proportia celor care au bani de alimente si plata intretinerii creste constant. In ceea ce privste nivelul saraciei, tot mai multi sunt cei care reusesc sa se descurce in timp, exista tot mai putina saracie extrema care presupune lipsuri de ordin fizic si foamete. Tot mai multi reusesc sa-si acopere cheltuielile din veniturile realizate si tot mai putini sufera din cauza lipsei alimentelor”, se afirma in cercetare. Autorii studiului noteaza preocuparea in crestere pentru conditiile de locuit, precum si pentru starea de sanatate fizica si psihica. Chiar daca tot mai multi cred ca situatia este mai buna de la an la an, se mentine opinia ca lucrurile mergeau mai bine pana in 1997, momentul inceperii disponibilizarilor masive din domeniu.
Autorii cercetarii au mai stabilit ca antreprenoriatul in zonele miniere nu este raspandit, se dezvolta foarte incet sau chiar deloc si nu este relevant pentru ocuparea fortei de munca in aceste zone.
Locuitorii din aceste zone au, in cea mai mare proportie, incredere in biserica (peste 80%), scoala, presa si armata. Increderea in partide politice, organizatii neguvernamentale si Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere (ANDIPRZM) se situeaza aproximativ la aceleasi cote. Cel mai putin corupte institutii sunt, in opinia locuitorilor din aceste zone, Oficiul pentru Fortele de Munca si Birourile Regionale ale ANDIPRZM.
Autorii studiului incheie cercetarea cu o serie de recomandari pentru ANDIPRZM, in primul rand legate de o mai buna coordonare si colaborare cu alte institutii. De asemenea, alte recomandari se refera la stabilirea de legaturi cu organizatiile neguvernamentale din aceste zone si la efectuarea de demersuri in vederea consolidarii culturii de antreprenoriat.
Disponibilizatii din minerit au dat navala la telefoane mobile si electrocasnice
