Poduri sau ziduri?

Moldova se uită în oglindă azi și își vede nu doar chipul, ci și reflexia speranțelor și a fricilor de mâine. Între rădăcini și visuri, există o poveste istorică. Dacă sunt acum pe valul schimbării sau se vor îneca într-un curs de apă care nu poate fi deviat, asta vom vedea după alegerile și referendumul de astăzi. E un test al încrederii în structurile democratice și în ceea ce înseamnă puterea poporului de a alege pentru el însuși. Alegerile și referendumul sunt un ritual colectiv prin care se decide ce fel de poveste vor scrie moldovenii mai departe, un test al identității, dar și al curajului de a schimba direcția.

Astăzi, Moldova plutește între „ce a fost” și „ce va fi de mâine”, iar ziua de după aceste alegeri va fi ca o dimineață în care norii se risipesc și lasă loc unei lumini noi, fie ea mai strălucitoare, fie mai difuză. Oare vom vedea o Moldovă în care dorința de schimbare prinde aripi și ridică țara spre un nou orizont? Sau poate că vom descoperi o țară care alege să rămână aproape de ceea ce cunoaște, de rutina unui trai greu, dar știut, fără teamă de curenți imprevizibili?

Miza alegerilor de astăzi din Republica Moldova este una profundă, cu implicații care depășesc granițele țării și care se resimt în ecourile geopolitice ale regiunii. Într-o țară ce se află la intersecția dintre Vest și Est, alegerea de azi înclină ori spre valorile europene, ori spre o întoarcere în sfera de influență a Rusiei. Moldova nu este doar o piesă pe tabla de șah a regiunii, ci un teren de luptă între două viziuni: o țară ancorată în democrație, transparență și modernizare sau una care își păstrează legăturile istorice și economice cu Rusia.

Pentru Rusia, miza acestui scrutin este una strategică. Moldova este pentru Kremlin un tampon împotriva expansiunii NATO și a Uniunii Europene. O Moldovă care se apropie mai mult de Occident reprezintă o pierdere semnificativă pentru strategia Rusiei de a menține controlul asupra fostelor republici sovietice. De aceea, orice semnal de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană sau de NATO poate fi privit ca o amenințare la adresa ambițiilor geopolitice ruse.

Implicarea Rusiei în alegerile din Moldova nu este doar una teoretică. Moscova folosește o gamă largă de instrumente pentru a-și menține influența, de la sprijinirea politicienilor care favorizează legăturile tradiționale cu Rusia, până la utilizarea resurselor energetice ca pârghii de presiune. Gazul rusesc, care încă alimentează mare parte din Moldova, devine adesea un mijloc de șantaj politic în perioada alegerilor, iar Moscova nu ezită să joace această carte pentru a înclina balanța în favoarea sa.

Alegerile de astăzi au, astfel, un ecou mult mai larg decât conturul micii republici de peste Prut. Ele sunt, de fapt, un test de rezistență al democrației moldovenești și un indicator pentru direcția pe care o va urma țara. Deznodământul va fi privit atent la Bruxelles și Washington, dar și la Moscova, unde fiecare vot este văzut ca un pas înainte sau înapoi în jocul de putere al regiunii.

Pentru moldoveni, miza este viitorul lor. Este despre stabilitatea economică, despre oportunitățile tinerilor, dar și despre identitatea națională și felul în care se raportează la vecinii lor. Este un moment de răscruce în care se decid nu doar alianțele externe ale țării, ci și direcția internă de dezvoltare, nivelul de libertate și democrație pe care moldovenii și-l doresc pentru generațiile următoare. Iar pentru ruși, fiecare vot reprezintă un posibil câștig sau o pierdere pe o tablă de șah geopolitică din ce în ce mai complicată.

Fiecare alegător e un sculptor, iar votul său este dalta. Cu fiecare decizie, conturează o figură a Moldovei care va sta în fața lumii. Iar ziua de mâine va arăta fie ca o statuie mai aproape de idealurile moderne și europene, fie ca una care reînvie spiritul unui trecut de care nu se poate despărți.

Indiferent de ce vor decide moldovenii, pentru noi rămân frați, pentru că Prutul nu poate despărți ceea ce inima continuă să unească.