Aproximativ 50% dintre romรขni nu au economii pentru pensie, o realitate alarmantฤ, avertizeazฤ economistul Radu Crฤciun, รฎntr-un interviu acordat HotNews.
Aceastฤ situaศie este cauzatฤ, รฎn parte, de o mentalitate specificฤ Romรขniei, rar รฎntรขlnitฤ รฎn alte state europene, ศi de lipsa unei pregฤtiri financiare adecvate pentru anii de pensionare.
Datele Institutului Naศional de Statisticฤ (INS) aratฤ cฤ rata sฤrฤciei รฎn rรขndul persoanelor de peste 65 de ani a crescut รฎn ultimii 10 ani de la 14,4% la 19,5%, subliniind provocฤrile cu care se confruntฤ vรขrstnicii romรขni.
Mentalitฤศi pฤguboase privind pensia
Conform unui sondaj realizat de Asociaศia pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR), jumฤtate dintre romรขni nu pun bani deoparte pentru bฤtrรขneศe, un fenomen pe care Crฤciun รฎl atribuie unor idei greศite.
โExistฤ mentalitatea asta pฤguboasฤ de genul cฤ โlasฤ cฤ oricum nu mai prind pensiaโ. Ceea ce e fals. Sau mai e tipul de gรขndire: โlasฤ cฤ mai am timp pรขnฤ la pensie, o sฤ vฤd mai tรขrziu ce facโ. Numai cฤ se trezesc prea tรขrziuโ, explicฤ economistul.
Relaศiile financiare รฎntre generaศii
Crฤciun evidenศiazฤ ศi o problemฤ de mentalitate รฎntre generaศii, specificฤ Romรขniei. รn multe familii, pฤrinศii รฎศi sprijinฤ copiii financiar pentru achiziศii mari, cum ar fi locuinศele, rฤmรขnรขnd astfel vulnerabili la bฤtrรขneศe.
โรn multe cazuri, pฤrinศii oferฤ copiilor bani, ca sฤ-ศi cumpere o casฤ sau o maศinฤ, iar seniorul rฤmรขne descoperit financiar. Nu mai spun cฤ seniorul nu-ศi mai permite pe urmฤ sฤ meargฤ la medici, bฤi, excursii, tratamenteโฆโ, a adฤugat el.
Durata scurtฤ a vieศii profesionale
Un alt factor care afecteazฤ economisirea pentru pensie este durata redusฤ a vieศii profesionale din Romรขnia.
โStatisticile aratฤ, de exemplu, cฤ vรขrsta realฤ de pensionare รฎn Romรขnia este de sub 60 de ani. Cu cรขt munceศti mai puศin, cu atรขt acumulezi mai puศinฤ avuศie care sฤ te ajute. Cu cรขt te pensionezi mai repede cu atรขt vei trฤi mai mult la pensie cu o pensie micฤโ, subliniazฤ Crฤciun, citรขnd date Eurostat.
Aceasta รฎnseamnฤ mai puศine economii ศi contribuศii la pensii, ceea ce face ca pensionarii sฤ trฤiascฤ mai mulศi ani cu pensii mici.
ศฤrile cu cea mai lungฤ duratฤ a vieศii profesionale sunt Olanda (aproape 44 de ani), Suedia ศi Danemarca, รฎn timp ce Romรขnia, Italia ศi Croaศia se aflฤ la polul opus, cu cele mai scurte perioade de activitate profesionalฤ.