Considerat unul dintre oamenii de baza ai presedintelui Traian Basescu, Vasile Blaga a fost numit, imediat dupa alegerile din 2004, ministru al Administratiei si Internelor. Si-a inceput mandatul in forta, facand o serie de schimbari la varful Politiei. Succesul obtinut de MAI in urma renegocierii contractului de securizare a frontierelor cu EADS a fost umbrit de “scandalul pasapoartelor”, care a provocat haos in vamile romanesti. A urmat apoi pachetul proiectelor de legi menite sa reformeze administratia din temelii. Intre timp, la orizont s-a profilat un alt scandal. Proiectul MAI de achizitionare a unor elicoptere a starnit vii controverse.
“Avem nevoie de elicoptere pentru supravegherea frontierelor UE”
– De ce are nevoie MAI de elicoptere?
– Ne dorim sa dezvoltam unitatea de aviatie a MAI. Romania are prea putini bani pentru a-si permite sa desfasoare astfel de subunitati la Armata, Politie, Jandarmerie, la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta. Atunci ne-am gandit sa realizam dezvoltarea acestei unitati in sistem integrat. Avem nevoie de astfel de aparate pentru a supraveghea intreaga retea de drumuri si viitoarele autostrazi ale Romaniei. Acest program se va desfasura pana in anul 2017, deci nu este un proiect ce se va derula pe un an de zile. Acesta va tine cont de dezvoltarea ulterioara vizavi de tot ceea ce inseamna supravegherea traficului. Avem nevoie de elicoptere pentru supravegherea frontierelor externe ale Uniunii Europene, pentru ca, dupa aderare, Romania va avea cea mai lunga frontiera externa a uniunii, dupa cea dintre Finlanda si Rusia, adica aproximantiv 2.070 kilometri. Este o frontiera extrem de dificila, cu multe forme de relief. In Delta, de exemplu, sase luni pe an, cand ingheata, nici macar cu mijloacele de transport pe apa nu se poate face fata. Este nevoie de elicoptere in situatii de urgenta. S-a vazut cat de necesare au fost ele in timpul inundatiilor sau iarna trecuta, pentru a salva vieti in Dobrogea, din cauza inzapezirii, de nici tancurile nu au reusit sa treaca de sulurile de zapada. Una peste alta, este mare nevoie de o astfel de unitate, pe care toate statele o au.
– Cate elicopere are MAI in momentul de fata?
– In acest moment, avem 13 aparate, din care sapte au vechime mai mica de zece ani, trei depasesc 30 de ani vechime, iar trei sunt folosite ca piese de schimb.
– Nu sunt suficiente elicopterele Ministerului Apararii Nationale?
– MApN are propriile sale misiuni si, desigur, in situatiile de urgenta aparatele sale pot interveni, dar cele care au fost in prima linie, elicoptere cu troliu pentru transport pentru salvarea oamenilor de pe acoperisuri in timpul inundatiilor, au fost ale MAI. Pe de alta parte, intram intr-o alta zona de evolutie in UE, cand se va schimba cu totul strategia de actiune odata cu intrarea in uniune. Pentru combaterea infractiunilor de trafic de persoane, trafic de droguri etc. comise in apele teritoriale ale Romaniei, vor interveni doar ambarcatiuni si elicoptere ale MAI.
– S-a scris in presa ca s-a stabilit deja beneficiarul contractului, care ar fi grupul EADS. Este adevarat?
– Nu, nu este adevarat. Va fi o licitatie, vom respecta intru totul Legea achizitiilor publice. Mai mult, vom incerca, in masura in care este posibil, ca sa nu intram in conflict cu Directia Generala Piata Uniunii Europene, sa introducem in caietul de sarcini o clauza care sa asigure realizarea acestora, in cea mai mare parte, intr-o uzina romaneasca. Este un lucru extrem de bun sa tinem totusi cont de existenta unei industrii in domeniu care a fost destul de performanta si de forta de munca pe care o are, extrem de calificata.
– Va referiti la uzina IAR Brasov?
– Da, este adevarat. Incercam sa dezvoltam industria aeronautica, astfel incat Romania sa fie o forta in acest domeniu.
– IAR Brasov nu este o societate mixta cu Eurocopter-EADS?
– O singura hala a uzinei tine de Eurocopter. Pentru o deplina transparenta, voi propune ca din comisia de licitatie sa faca parte si reprezentanti ai societatii civile. Nu avem nimic de ascuns, totul va fi facut la vedere.
– S-a spus ca valoarea intregului proiect este de 165 milioane euro. Asa este?
– Intotdeauna cand se face o astfel de licitatie, pentru ca se realizeaza cu garantii guvernamentale, se are in vedere un prag de costuri. Vom vedea care va fi pretul la licitatie, in nici un caz mai mare de 165 milioane euro, eventual mai putin.
Anul viitor vom mai achizitiona, printre altele, 5.000 de masini
– De unde atatia bani, cand se cunosc lipsurile pe care le au lucratorii MAI?
– Guvernul Romaniei face eforturi uriase pentru a creste capacitatea structurilor MAI, ca acestea sa-si poata indeplini obligatiile asa cum trebuie. Anul viitor vom mai achizitiona, printre altele, 5.000 de masini. Pentru prima data, posturile de politie de la tara vor fi dotate cu autoturisme. Pare incredibil, dar suntem singura tara din Europa in care acest lucru nu s-a realizat inca. (…) In acelasi timp, este absoluta nevoie de un sistem de mobilitate aero la MAI. In situatii-limita, tinand cont de relieful Romaniei, avem nevoie de transport rapid si eficient in zonele operative. Aceasta unitate de elicoptere nu va fi toata centrata in Bucuresti. O gandim dezvoltata in Tulcea, Iasi, Cluj, Caransebes si Craiova, tocmai ca timpul de interventie sa fie extrem de scurt. Pe de alta parte, sunt absolut convins ca elicopterele isi vor dovedi eficienta. In timpul inundatiilor, daca aveam mai multe elicopere de interventie ar fi fost foarte bine. Daca am fi putut transporta materiale pentru intarirea digurilor, poate ca efectul inundatiilor ar fi fost mult mai mic. Am avut doar un singur elicopter cu troliu, cu care s-au carat saci cu nisip.
– De ce trebuie achizitionate acum elicopterele?
– Nu vor fi luate toate acum. Acesta este un proiect care prevede achizitia a 30 de aparate pana in anul 2009. Nu ne vom trezi la 1 ianuarie 2006 cu toate cele 30 de elicoptere, iar dezvoltarea unitatii de aviatie se intinde pana in anul 2017. Dar trebuie sa avem o analiza foarte serioasa, o planificare strategica pe termen mediu si lung, tocmai ca banii sunt putini si trebuie dramuiti cu grija.
– Care vor fi sursele de achizitie?
– Va fi o constructie a Ministerului de Finante, oricum pentru prima etapa a proiectului sunt fonduri alocate din bugetul MAI.
– In ce stadiu se afla contractul cu EADS privind securizarea frontierelor? Este in intarziere?
– Nu este in intarziere vis-'-vis de realizarea obligatiilor pe care le avem in a asigura un nivel ridicat al controlului in punctele de frontiera si al supravegherii pe frontiera verde. Termenele din contract sunt extrem de clare si asigura realizarea acestui deziderat. Pana acum nu am avut observatii din partea Uniunii Europene. Suntem in faza de implementare, deci proiectele tehnice, punct cu punct pe subsisteme, sunt in curs de realizare. Chiar pana la sfarsitul acestui an, o parte a subsistemului IT va sosi in Romania, deci suntem in grafic.
524 milioane de euro pentru 30 km de granita
– Care sunt principalele diferente fata de vechiul contract?
– In prima lui varianta, clauzele nu erau favorabile Romaniei. Daca initial nu exista nici o garantie a lucrarilor, acum garantia de functionare a sistemului este de cinci ani. De asemenea, am ridicat perioada de garantie a componentelor de la 12 la 18 luni. Am reusit sa impunem schimbarea tehnologiei de realizare a subsistemului de comunicatie de la Tetrapol la Tetra, mult mai performanta. In noul contract, obligatia EADS este de a realiza comunicatia pe intreaga adancime a judetelor de granita si nu doar pe o portiune de 30 de kilometri de la granita. Am impus realizarea a 11 noi obiective de investitii, care se vor realiza impreuna cu EADS, fata de vechiul contract, unde figurau doar trei modernizari. In Bucuresti, de pilda, se va construi inclusiv noul sediu al bancii de date a Inspectoratului General al Politiei de Frontiera.
– Exista firme romanesti care au subcontractat parti ale acestui proiect?
– Nu am cunostinta de asa ceva. EADS a acceptat propunerea noastra ca la negocierile la care vor fi stabiliti subcontractantii sa participe si reprezentanti ai MAI, reprezentantii concernului avand obligatia ca de fiecare data sa prezinte un proces-verbal in care sa se faca o certificare a costurilor echipamentelor. Mai departe nu putem sa mergem vizavi de un parteneriat.
– In stabilirea subcontractantilor, singura obligatie a EADS este de a nu depasi sumele alocate?
– Da, asa este. Prima anexa detaliata este gandita la 240 milioane euro. Ca sa fiu pe intelesul tuturor, prin prima anexa detaliata se intelege suma tuturor costurilor pentru subsistemele realizate pana la 31 decembrie 2006, astfel incat Romania sa-si indeplineasca obligatiile asumate fata de UE. Suma totala a contractului este de 524,5 milioane euro, iar proiectul va fi finalizat pana in 2009.
“Probabil ca Dorin Marian are interese in consultanta cu EADS”
– Apropo de subcontractanti, Catalin Harnagea si Dorin Marian au vreun interes personal in derularea contractului cu EADS? Mai precis, firme ale lor sunt implicate in subcontractare?
– Nu stiu acest lucru. Pe domnul Harnagea nu l-am vazut niciodata fata-n fata. E adevarat ca de cateva ori Dorin Marian a fost la negocieri cu cei de la EADS, ca si consultant. Este dreptul lor sa-si angajeze consilieri pe cine doresc. Probabil ca Dorin Marian are interese in consultanta cu EADS, dar mai departe nu stiu. Noi nu putem impune EADS sa nu lucreze cu o firma anume, pentru ca orice nerealizare a sistemelor in parametrii tehnici ceruti ar putea fi trecuta in responsabilitatea MAI. Cu cine lucreaza este treaba lor.
– La sfarsitul lunii octombrie, Comisia Europeana isi exprima ingrijorarea fata de capacitatea Romaniei de a finanta managementul viitoarei frontiere a UE, avand in vedere intarzierea renegocierii contractului cu EADS, fiind foarte important sa existe fonduri nu numai pentru achizitionarea sistemului, dar si pentru intretinerea lui. Cum comentati acest lucru?
– Fondurile pentru intretinerea sistemului sunt asigurate in intregime, mai mult, prin contract, obligatia EADS, in cazul unor defectiuni, este ca interventia maximala la cele mai complicate sisteme sa se faca in 72 de ore. Am decis in Colegiul MAI de saptamana trecuta ca de implementarea propriu-zisa a sistemului sa se ocupe beneficiarul principal, adica Politia de Frontiera. IGPF va avea obligatia sa-si specializeze oamenii, care sa preia si sa utilizeze la parametrii maximi fiecare subsistem in parte. Comisia Europeana era ingrijorata ca nu stia daca se va incheia sau nu acest contract. Noi nu am dorit sa lucram cu spatele la zid si de aceea nu am dat termene privind finalizarea negocierilor. In momentul in care unul dintre parteneri este constrans de termeni, este clar ca nu mai negociaza in conditii de libertate absoluta.
– Cat de costisitoare va fi intretinerea sistemului integrat de securizare a frontierelor?
– Nu avem acum o evaluare propriu-zisa, este clar ca in primii ani costurile vor fi mici. Mai departe, situatia va depinde si de cat de pregatita va fi Politia de Frontiera in a utiliza echipamentele respective.
“De la 1 ianuarie 2006, prefectul nu va mai fi demnitar, ci functionar public”
– Care au fost principiile care au stat la baza elaborarii acestor legi?
– In primul rand, am urmarit cresterea autonomiei locale, reducerea posibilitatilor de ingerinta a administratiei centrale, consolidarea atributiilor primarului si descentralizarea functiei publice. Proiectul de lege de modificare a Legii statutului functionarului public prevede ca pentru aproape toate functiile publice concursurile vor fi organizate de autoritatile locale. Am mai urmarit o depolitizare clara a administratiei. Ma refer in special la functia prefec-tului. De la 1 ianuarie 2006, prefectul nu va mai fi demnitar, ci functionar public, cu tot ceea ce inseamna rigorile acestui statut. Va fi apolitic, va avea imunitate pe post. Va fi un corp al inaltilor functionari publici, din care fie-care guvern va putea numi prefecti si subprefecti in judetele tarii.
– Vreti sa spuneti ca, daca se va schimba guvernarea, prefectii actuali vor ramane in functie?
– Daca viitorul guvern va aprecia ca prefectii si-au facut foarte bine datoria, acestia vor putea ramane in functii. Daca nu, guvernul va numi, conform Constitutiei, din Corpul Inaltilor Functionari Publici, noi prefecti si subprefecti.
– Cand va intra pachetul de legi in dezbaterea Parlamentului?
– Luna aceasta legile vor trece prin Guvern, iar dupa vacanta parlamentara vor intra in dezbateri. Dintre acestea, doar legea privind institutia prefectului va fi adoptata prin ordonanta de urgenta. Cred ca in februarie ele vor fi adoptate deja.
– Ca urmare a dezbaterii publice, au fost aduse modificari pachetului de legi si care sunt cele mai importante?
– Au fost aduse enorm de multe modificari, dar nu atat ca principii. Exista pericolul ca asupra intregului pachet de legi sa fie trecuta o singura fraza: actuala putere doreste schimbarea din functie a presedintilor consiliilor judetene. Indiferent ce ar mai fi prevazut legile mai departe, dezbaterea ar fi mers doar in aceasta directie. Atunci, dupa discutiile pe care le-am avut, am propus ca schimbarea presedintilor CJ sa se faca cu jumatate plus unu din voturile consilierilor locali. Am propus ca schimbarile sa se poata face abia din 2008. O alta modificare a avut in vedere functia viceprimarului. Am admis, la propunerea alesilor locali, ca viceprimarul sa aiba si calitatea de consilier local. In legislatia actuala, daca acesta este schimbat din functie, el paraseste pur si simplu consiliul local.
– De ce trebuie sa-si pastreze viceprimarul si mandatul de consilier?
– Pentru ca el a depus juramantul ca si consilier, inainte de a trece in executiv. Am avut o dezbatere cu juristii si am ajuns la concluzia ca aceasta este formula cea mai buna, din punctul de vedere al structurilor asociative, chiar daca exista si cealalta interpretare: viceprimarul este in acelasi timp in executiv, dar si in legislativul local.
“Acest pachet de legi mai urmareste clar un lucru: intarirea functiei primarului”
– Potrivit vechii legi, consiliile locale si judetene aveau puteri foarte mari, iar primarii puteau fi tratati ca simple marionete. Acordand acum puteri sporite primarilor, nu se ajunge in extrema cealalta?
– Nu, pentru ca majoritatea atributiilor consiliilor locale au ramas. In noua lege primarul propune sefii regiilor si societatilor comerciale din primarii. De ce sa fie ele in subordonarea Consiliului Local, cand seful executivului este primarul? In al doilea rand, am propus ca primarul sa conduca sedintele consiliului local impreuna cu presedintele de sedinta. Nu poate sta primarul in capul mesei fara sa aiba un punct de vedere vizavi de discutiile din consiliu. Asa este in legislatiile multor state europene.
– Prefectul va capata si el puteri sporite?
– Nu mai multe decat cele prevazute in Constitutie. Noi am propus in plus doar ca prefectii, in calitatea acestora de reprezentanti ai statului, sa controleze masurile luate de catre autoritatile publice locale, in special in situatii de urgenta. Am avut cinci valuri de inundatii anul aceasta si nu mai putem sa stam cu mainile in san. Ministrul de Interne nu este seful primarilor din tara. Dupa prima inundatie am emis un ordin, cam la limita legii. Am spus primarilor cum trebuie sa actioneze in cazul calamitatilor: permanenta in primarii etc. De aceea, noua lege va prevedea ca prefectii sa verifice masurile luate de catre alesii locali.
– Sunt pregatiti romanii pentru aceasta reforma in administratie?
– Eu cred ca da. Pachetul de legi va conduce si la o concurenta intre unitatile administrative ale Romaniei, pentru ca fondurile de dezvoltare se vor acorda pe proiecte. Deci nu vom mai da cate putin la toata lumea, asa incat sa nu se vada nimic. Asa s-au pierdut miliarde de euro in ultimii ani. Se va crea concurenta si se vor intreba cetatenii dintr-o comuna de ce se dezvolta mai mult localitatea vecina. In felul acesta, vor avea foarte mare grija asupra modului in care-si vor alege primarul si consiliul local. Incet-incet, se vor schimba mentalitatile si lucrurile vor decurge normal.
– Alocand fonduri diferentiate, pe proiecte de dezvoltare, nu se va ajunge la decalaje foarte mari?
– Nu, pentru ca fondurile pentru cheltuielile curente vor fi acordate in functie de necesitati. Pe de alta parte, am introdus in proiectul de lege privind finantele publice locale principiul excluziunii, adica facem o medie a veniturilor pe fiecare localitate dintr-un judet. Ajungem astfel la o medie si, in prima etapa, cine contribuie cu mai mult va primi mai putin, tocmai pentru a nu se accentua decalajele. Exista principiul solidaritatii, suntem o tara si trebuie sa avem grija sa nu se produca decalaje foarte mari pentru a nu ajunge in situatii-limita.
