Schimbarile bruste de temperatura au o influenta nefasta asupra organismului uman. Trecerea de la temperaturi scazute la cele mai ridicate duce la scaderea imunitatii si astfel la aparitia unei game largi de maladii. In perioada iernii organismul este obligat sa faca fata unor conditii climaterice dure, in conditiile in care aportul de vitamine si minerale este scazut.
“Exista o patologie sezoniera si in mod real un numar mare de boli care apar cu o frecventa crescuta primavara. Este vorba despre bolile alergice ale cailor aeriene superioare si a bronhiilor, bolile cardiace, cele digestive, ale aparatului renal”, a afirmat prof. dr. Mihai Voiculescu, seful Clinicii de Medicina Interna si Nefrologie de la Institutul Clinic Fundeni.
Bolile renale
La nivelul aparatului renal primavara se constata o frecventa mai mare a glomerulonefritei acute intra sau postinfectioase, determinate de infectii faringiene sau/si amigdaliene.
Cauze: Legatura dintre o infectie amigdaliana si rinichi este mediata de formarea de anticorpi fata de bacteriile prezente in amigdalele mari si criptice (cavitatile permit patrunderea infectiei in profunzimea amigdalei). Acesti anticorpi, impreuna cu alti factori imunologici, afecteaza rinichiul producand glomerulonefrite, nefrite interstitiale etc. Totodata, tinerii sunt mai efectati, deoarece sunt surprinsi adesea cu regiunea lombara neprotejata fata de frig. In consecinta, apar cistite hemoragice, nefrite la frig. Atat vezica urinara, cat si rinichiul sunt vulnerabile la temperaturi scazute”.
Simptome: Sunt numeroase studii care au demonstrat cu certitudine ca mersul in picioarele goale si partea lombara descoperita induc spasmul in circulatia renala. Totodata, creste riscul infectiilor urinare mai ales la femei la care anatomia aparatului urinar expune vezica urinara la agresiune microbacteriana continua.
Din aceste motive, frigul si deficientele de igiena conduc la cistite acute hemoragice cu dureri pelviene si urinare de culoare rosie.
Tratament: “In situatiile severe infectia urinara se extinde la nivelul rinichiului cu aparitia de pielocistite si pielonefrite cu febra si dureri lombare. Preventia se face simplu – prin evitarea expunerii regiunii lombare si pelviene la frig. Este recomandata administrarea de dezinfectante urinare, iar in cazuri speciale administrarea de antibiotice lipsite de toxicitate”, a mai spus prof. dr. Mihai Voiculescu.
Bolile cardiace
Primavara reprezinta un anotimp periculos si pentru cardiaci. Pacientii cu afectiuni coronariene resimt schimbarile de temperatura si presiune atmosferica, care conduc la aparitia unor crize de angina prin spasme coronariene, induse de diverse substante eliberate din trombocite si mastocite.
Cauze: “Se produc modificari la nivelul membranelor celulare cu deversare de mediatori vasospastici”, a explicat prof. dr. Mihai Voiculescu.
Simptome: Criza de angina pectorala se manifesta printr-o senzatie dureroasa cu caracter de apasare la nivelul sternului sau la nivelul gatului, cu durata de 5-10 minute.
Tratament: In cazul pacientilor cu boli de inima, spasmul coronarian este cauza crizei dureroase. In primul rand, trebuie evitat mersul impotriva vantului, mai ales daca este rece. Tinuta vestimentara trebuie sa protejeze gatul si fata, zone de unde pot pleca reflexe vegetative simpatice. “Medicul cardiolog va trebui sa modifice planul terapeutic, introducand sau marind dozele de blocanti ai canalelor de calciu (amlodipina, felodipina). Pacientul trebuie sa-si previna criza luand o tableta de nitroglicerina, profilactic, inainte de a parasi casa”, a declarat seful Clinicii de Medicina Interna si Nefrologie.
Bolile digestive
Pacientii cu probleme digestive resimt in aceasta perioada cresterea aciditatii gastrice cu declansarea unor episoade de ulcer gastric sau duodenal. Prof. dr. Mihai Voiculescu a afirmat: “De asemenea, primavara se produc cu frecventa mai mare mutatiile la nivelul virusurilor hepatitice. Are loc astfel o crestere a incidentei hepatitei acute virusale de tip A”.
Cauze: De altfel, efortul depus de organism in ansamblul lui pe parcursul iernii creeaza o stare de imunitate scazuta in pragul primaverii. Pe de-o parte se explica astfel riscul mai mare de aparitie a infectiilor, iar pe de alta parte asa-zisa astenie de primavara. De fapt, termenul de astenie de primavara este unul generic, determinat de totalitatea simptomelor clinice care decurg din scaderea rezistentei organismului la efortul fizic, la protectia fata de infectii prin deficitul de vitamine si oligoelemente (zinc, mangan etc.) produs in timpul iernii.
Simptome: “Sindroamele de hiperaciditate gastrica se manifesta prin senzatia de durere, arsuri la nivelul superior al abdomenului. In mod caracteristic, durerile sunt mai intense pe stomacul gol si noaptea. Ele cedeaza dupa alimentatia lacto-fainoasa si dimineata”, a explicat profesorul Voiculescu. Hepatita de tip A se manifesta printr-o scadere a poftei de mancare, astenie, abandonarea fumatului, urina este inchisa la culoare, scaune decolorate si ingalbenirea progresiva a ochilor. “Aceasta este forma clasica, dar pentru fiecare un caz cu tablou clinic clasic se mai gasesc 4-5 pacienti cu forme subclinice sau atipice de hepatita acuta cu virus de tip A. Astfel, unii bolnavi acuza dureri articulare tulburari digestive, greata sau varsaturi”, a spus prof. dr. Mihai Voiculescu.
Tratament: Pentru evitarea crizelor de natura digestiva, persoanele cu hiperaciditate sau ulcer cunoscut ar trebui sa evite alimentele picante, condimentele, sosurile, afumaturile, bauturile alcoolice de tip tarie, bauturile carbogazoase, fumatul. Profesorul Mihai Voiculescu recomanda “in cazul hiperaciditatii gastrice tratamentul cu inhibitori de pompa de protoni (Losec, Prilosec) sau blocanti de receptori H2 (de exemplu, Famotidina). In legatura cu problemele legate de infectia cu virus hepatitic de tip A recomandam vaccinarea si pastrarea cu rigurozitate a masurilor de igiena, avand in vedere ca acest virus se transmite prin mainile nespalate. Vaccinul poate fi procurat de la cabinetul medicului specialist”.
Bolile alergice
"Sunt cunoscute rinitele alergice la polenuri de graminee, arbori sau plante. Cel mai bine cunoscut este atacul (criza) de rinita alergica la polenul de flori sau polenul copacilor, in special plopul si teiul. Se pot produce chiar si crize severe de astm bronsic, iar daca acestea nu sunt prevenite prin medicamente adecvate pot conduce la forme severe de spasm bronsic, care necesita spitalizarea”, a spus prof. dr. Mihai Voiculescu.
Cauze: "Primavara, in tarile cu clima temperata se produc variatii ample si rapide de temperatura si umiditate care creeaza o anumita vulnerabilitate la nivelul cailor aeriene cu risc crescut de contractare a infectiilor virusale sau/si bacte-riene. Astfel, se pot produce traheobronsite sau chiar pneumonii”, a declarat prof. dr. Mihai Voiculescu.
Simptome: Alergiile au diverse teritorii tinta, diferite de la pacienti la pacienti. In unele cazuri manifestarea este cutanata, iar impedimentele sunt doar de natura estetica. “Se manifesta printr-o inrosire a pielii, eventual cu aparitia unor mici proeminente catifelate si pruriginoase (mancarime de piele). Alteori, fenomenul alergic se manifesta sub forma unui edem la nivelul fetei (ochi, buze) sau, mai grav, la nivelul laringelui, cu sufocarea pacientului. Un astfel de caz reprezinta o mare urgenta medicala si fara o interventie rapida de dezobstructionare a laringelui pacientul poate deceda”, a spus prof. dr. Mihai Voiculescu. La nivelul bronhiilor, alergia produce la inceput o simpla tuse, cu caracter uscat si spastic, iar dupa cateva minute capata caracter productiv, secretia fiind alba-spuma precum albusul de ou batut.
Tratament: Pacientii care se cunosc cu boli alergice trebuie sa previna atacul alergic prin evitarea contactului cu alergenul incriminat. Totodata medicatia cu antihistaminice si cu antidegranulante mastocitare (ketotifen) incepute cu cel putin patru saptamani inainte de expunere la alergen poate preveni alergia. Prof. dr. Mihai Voiculescu avertizeaza ca unele alergene sunt atat de puternice incat si persoane fara istoric familial sau personal la alergie pot suferi un atac alergic.
Remedii naturale
Plantele medicinale recoman-date in tratarea naturala a anginei pectorale sunt: anghinarea, ardeiul iute, cimbrisorul, coada calului, coada soricelului, traista ciobanului, feniculul, izma buna, napul, rostopasca, trandafirul, vascul etc. Pentru uz extern: ardeiul iute – fructul maruntit, umezit si incalzit se aplica pe gat; prazul – cataplasme cu frunze fierte, aplicate calde in zonele dureroase (gat, omoplat). Pentru uz intern: anghinare – infuzie dintr-o lingurita de frunze, la 500 ml de apa clocotita, dupa care se lasa in repaus 20-30 de minute, iar dupa filtrare se bea o parte dimineata, pe stomacul gol, iar restul in cursul zilei, cu o jumatate de ora inaintea meselor principale; traista ciobanului – miere de trandafir preparat din 10 g de petale proaspete, peste care se toarna o jumatate de litru de apa in clocot, se acopera si se lasa pana se raceste. Peste solutia obtinuta se toarna cinci parti de alcool de 60 de grade si 1 kg de miere de albine. Se iau doua-trei lingurite pe zi.
