Primul raport de monitorizare privind comerţul online cu medicamente din surse necontrolate din România scoate în evidenţă un fenomen foarte periculos care generează un risc ridicat pentru sănătatea publică, avertizează specialiștii.
Cei mai expuşi riscurilor comerţului ilegal de medicamente sunt pacienţii cu cancer, din cauza lipsei timpului necesar identificării unei soluții pentru procurarea medicamentelor din surse autorizate, arată concluziile raportului.
Monitorizarea comercializării ilegale pe internet a unor medicamente care se eliberează cu prescripție medicală oferă o perspectivă concretă asupra impactului prezenței unor medicamente provenite din surse necontrolate în piața internă, în condițiile în care există foarte puține date cu privire la penetrarea acestor produse în piață.
Raportul relevă că cele mai multe medicamente comercializate în mediul online sunt destinate pacienților oncologici. Din 174 de produse monitorizate au fost identificate anunțuri de vânzare sau cumpărare pentru 41 dintre ele şi au fost centralizate 2.663 de anunțuri pentru aceste medicamente.
Topul medicamentelor cumpărate de români pe internet
Medicamentele aflate pe lista de discontinuități a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale reprezintă și acestea o componentă importantă a comerțului online din surse necontrolate, potrivit raportului. Astfel, în procesul de monitorizare au fost incluse 219 produse din acea listă, obținându-se rezultate pentru 36 de medicamente.
Mai exact, raportul a identificat 628 de anunțuri de vânzare/cumpărare care vizau, printre altele, medicamente utilizate în tratarea mielomului multiplu sau a limfomului (334 de anunțuri), a disfuncției erectile (118) sau medicamente pentru prevenirea formării și dezvoltării cheagurilor de sânge în interiorul vaselor sangvine (59). Anunțuri de vânzare sau cumpărare au fost descoperite și pentru medicamente aflate în Programul Național pentru Boli Rare sau pentru vaccinurile incluse în Programul Național de Vaccinare: s-au identificat 21 de anunțuri pentru medicamente destinate pacienților cu boli rare, respectiv 18 anunțuri ce vizau vaccinuri incluse în schema obligatorie de vaccinare.
„Prin realizarea acestui raport am dorit să evaluăm situația curentă în mediul online în ceea ce privește comerțul cu medicamente din surse necontrolate și să ne aducem aportul într-un efort colectiv de informare asupra amplitudinii și pericolelor acestui fenomen. Un pacient care consumă un medicament cumpărat de pe internet, pentru că, din anumite motive, nu a avut acces la medicamente decontate de stat, este supus unor riscuri enorme. În acest context, credem că este nevoie de campanii de informare și educare a populației cu privire la riscurile la care se expun prin procurarea de medicamente din surse neautorizate.
Totodată, este necesară o legislație clară, care să susțină demersurile instituțiilor abilitate în contracararea acestui fenomen, o legislație care să vizeze atât comerțul ilegal online sau offline cu medicamente din surse necontrolate, cât și contrafacerea. Nu în ultimul rând, permanentizarea monitorizării în zona online, pe un număr mai mare de produse și pe o listă exhaustivă de site-uri și platforme, realizată zi de zi, este o altă componentă de bază în diminuarea acestui fenomen îngrijorător“, a declarat Dan Miclea, directorul Media Kompass, organizația care a elaborat raportul de monitorizare.
STUDIU
Raportul de Monitorizare privind Comerțul Online cu Medicamente din Surse Necontrolate din România a fost elaborat pe baza analizei realizate în perioada 1 iunie 2016–31 martie 2017 a mai multor categorii de platforme online, care comercializau medicamente: pagini din social media, forumuri, website-uri – inclusiv specializate pe anunțuri.
În raport au fost evaluate platformele care conțineau anunțuri cu privire la medicamentele incluse în ultimii cinci ani în Programul Național de Oncologie și Programul Național de Boli Rare, precum și produse aflate pe lista de discontinuități a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, respectiv vaccinuri din Programul Național de Vaccinare. Astfel, au fost analizate anunțurile de vânzare (anunţuri de vânzare ocazionale, activitate comercială „profesionistă“ – vânzare), de cumpărare (anunţuri de cumpărare ocazionale, activitate comercială „profesionistă“ – cumpărare) şi de donare (donare simplă, donare cu interes comercial secundar).
Pacienții cu cancer, cei mai expuși riscurilor comerțului ilegal de medicamente.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că 50% din medicamentele comercializate pe platforme online, care nu își dezvăluie adresa fizică, sunt falsificate.
Bolnavii de cancer sunt vizați de jumătate din ofertele online de medicamente
Peste 50% din anunțurile online se referă la produse folosite în tratamentul cancerului renal, de ficat, al tumorilor neuroendocrine ale pancreasului, al cancerului tiroidian sau al cancerului bronho-pulmonar fără celule mici.
Lipsa reglementărilor, atentat la viaţa pacienţilor
Comerțul online de medicamente nu este reglementat în România, deocamdată. Un proiect de lege care ar urma să stabilească cadrul legal pentru funcționarea farmaciilor online se află în proces de adoptare la Camera Deputaților, după ce, la finalul lunii trecute, a primit avizul favorabil din partea Guvernului.
Proiectul legislativ reglementează vânzarea de produse medicamentoase prin intermediul internetului, însă doar a celor care se eliberează fără prescripție medicală.
Medicii şi farmaciştii atrag atenţia că procurarea de medicamente online, din surse neautorizate, poate însemna un pericol major pentru sănătatea și viața pacienților, din cauză că riscul ca acele produse să fie contrafăcute este foarte ridicat.
De asemenea, medicamentele procurate de pe internet pot să nu fie transportate și depozitate corespunzător sau pot să fie expirate, situație în care poate fi alterată eficacitatea terapeutică. Medicamentele contrafăcute conțin, de obicei, o cantitate necorespunzătoare (fie prea mică, fie prea mare) a substanței active sau, aceasta poate chiar să lipsească. În același timp, produsele de acest tip pot avea în compoziţie o substanță activă cu scop terapeutic diferit de cel asociat produselor pe care le substituie. Mai mult, au fost cazuri în care în medicamentele falsificate au fost descoperite substanțe toxice (ex: otravă pentru șobolani).
Autorităţile vor campanii de informare a populaţiei
Președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Nicolae Fotin atenţionează că achiziția de medicamente trebuie făcută doar din lanțul autorizat de distribuție, fiind necesare campanii de informare pentru pacienți în acest scop. "Mesajul nostru către pacienți este acela care a fost întotdeauna prezentat și vrem să fie foarte clar că medicamentele pentru care o autoritate națională eliberează autorizație de punere pe piață, inclusiv Agenția Națională a Medicamentului, sunt produse după reguli care respectă standardele riguroase de calitate, eficiență. Nu putem spune același lucru despre medicamentele care se vând, așa cum am văzut, a căror proveniență nu o cunoaștem, medicamente a căror compoziție nu o cunoaștem, dozele pot fi prea mari, prea mici, substanțele active pot fi inexistente și prin urmare reacțiile asupra organismului sunt necunoscute. Prin urmare, întărim ideea ca achiziția medicamentelor care nu sunt bunuri de larg consum să fie făcută doar din lanțul autorizat de distribuție", a precizat Fotin. El a mai spus că orice abatere de la specificațiile medicamentului înseamnă degradare. Degradarea are legătură directă cu eficacitatea și cu reacțiile adverse.
Bolnavii, forţaţi de sistem să recurgă la piaţa neagră
La rândul său, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din Romania, Cezar Irimia, a afirmat că țara noastră se confruntă cu exporturi paralele, dar și cu o politică "proastă a medicamentului", care îi obligă pe pacienţi să apeleze la medicamente nesigure de pe piaţa neagră. "Sistemul nu ne asigură medicația vitală supraviețuirii. În acest moment ne confruntăm cu multiple probleme de aprovizionare cu medicamente în spitale și în retail. O proastă politică a sistemului sanitar din România, fără o strategie corectă, coerentă — cu asta ne confruntăm zi de zi", a explicat Cezar Irimia.
Subcomisarul Răzvan Marinică de la Direcția de Investigare a Criminalității Economice a IGPR a afirmat că legislația este "un pic ambiguă", iar în cazul medicamentelor nu este prevăzută "clar" falsificarea acestora, ci doar contrafacerea. "Contrafacerea înseamnă doar să falsifici marfa și nu produsul în sine. Sumele de bani sunt spălate prin diferite circuite financiar-fiscale. Este un fenomen, a crescut în ultimii ani mai ales din cauza exportului paralel", a mai spus el.
