În aceste zile, valul de aer polar care a pus stăpânire pe Europa aduce cu el şi infecţii respiratorii, fie că este vorba de gripă sau simple viroze. Medicii recomandă creşterea imunităţii organismului, dar şi prezentarea la un consult de specialitate la primele semne de boală.
Medicul pneumolog Florin Mihălţan a declarat pentru „România liberă“ că, legat de prevenţia infecţiilor căilor respiratorii, există o serie de medicaţii imunomodulante, capsule care ascund în ele „germeni atenuaţi” şi care stimulează imunitatea. Doctorul Mihălţan spune că sunt câteva semne majore care pot să semnaleze instalarea unei infecţii acute respiratorii: tuse, schimbarea culorii şi creşterea în cantitate a sputei expectorate şi apariţia febrei şi a frisoanelor. “În situaţia în care este vorba de o viroză, o infecţie virală şi nu una bacteriană, de multe ori apare doar tuse seacă şi mialgii, dureri musculare difuze cu febră. În aceste cazuri nu este nevoie de antibiotice, de obicei trece doar cu antiinflamatoare” – ne-a precizat dr. Mihălţan. La rândul său, medicul de urgenţe Tudor Ciuhodaru susţine că infecţiile căilor respiratorii superioare precum rinitele, laringitele, faringitele, bronşitele creează numeroase probleme celor cu imunitate scăzută, copiilor, gravidelor şi vârstnicilor sau celor cu patologie respiratorie preexistentă.
Răceală sau gripă?
Specialiştii spun că o răceală are simptome de intensitate medie care se manifestă de regulă timp de o săptămână, precum febra, tusea, gâtul uscat, dureri de cap, oboseală sau congestie nazală. Un semn distinctiv al guturaiului este nasul iritat, cu strănuturi şi secreţii apoase, precum şi ochii înlăcrimaţi. Cea mai bună abordare terapeutică este cea simptomatică, dar şi odihna, hidratarea şi alimentaţia adecvată. Gripa, în schimb, apare brusc, cu simptome care se pot agrava rapid, cum ar fi febră mare, dureri articulare şi musculare, frisoane şi stări de greaţă. În primele 48 de ore, medicaţia antivirală este cea mai bună opţiune pentru reducerea intensităţii simptomelor şi a riscului de complicaţii, iar în cazul unei infecţii respiratorii de origine bacteriană medicul poate prescrie antibiotice. Însă şi o banală răceală, la fel ca şi gripa pot duce la o serie de complicaţii, precum pneumonii, bronşite sau sinuzite.
Imunitate crescută prin stimulare naturală
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică a Medicilor de Familie, dr. Valeria Herdea, spune că “la copii, în general, schemele de imunomodulare includ substanţe naturale, care pot fi administrate de la vârsta de un an, personalizat. Aici se merge pe stimularea naturală pentru că este cea mai puţin nocivă, mai puţin costisitoare şi extrem de uşor adaptat la tradiţia unei ţări, vorbim de miere, de cătină, de măceşe, de isop şi de celelalte plante pe care le avem în arsenalul terapeutic”. Medicul spune că mulţi părinţi se sperie şi fug cu micuţii sugari la camera de gardă a spitalului, însă atrage atenţia că, până la vârsta de 1 an, copilaşul este protejat de laptele de sân. „Acest tip de lapte e cel mai complex aliment-medicament, pentru că are în compoziţie substanţe care previn îmbolnăvirea şi substanţe care cresc imunitatea copilului, şi vorbim în special de colos, care în primele şase săptămâni de la naştere conţine imunoglobulina A, iar rolul acesteia este recunoscut în lumea ştiinţifică prin faptul că tapetează mucoasele nazală, oculară şi auriculară, deci la nivelul urechii, şi nu permite fixarea viruşilor. Or, noi, la ora actuală nu prea avem arsenal terapeutic care să lupte împotriva viruşilor, deci încă odată ne întoarcem la imunomodularea naturală”, conchide dr. Herdea.
Prevenţie. Trei reguli simple împotriva gripei
1. Evitarea aglomeraţiilor, precum mijloacele de transport în comun, spaţiile comerciale sau sălile de spectacole, în care sunt şanse crescute de a veni în contact cu o persoană infectată, care să ne transmită boala pe cale aeriană, prin contact direct sau obiecte contaminate.
2. Respectarea cu stricteţe a regulilor de igienă, spălarea mâinilor cu apă şi săpun, insistând la nivelul spaţiilor interdigitale, unghiilor, pliurilor de flexie, utilizarea batistei şi a şerveţelelor de unică folosinţă, să nu strănutăm sau să tuşim spre alte persoane şi să nu ducem mâna la gură, nas sau ochi după ce am venit în contact cu cineva răcit.
3. Evitarea stresului termic prin îmbrăcăminte adecvată, lichide calde, evitarea deplasărilor matinale şi nocturne când este foarte frig, iar dacă este nevoie să ne deplasăm, să ne asigurăm şi repausul în spaţii încălzite precum instituţiile publice sau magazine.
Ministerul Sănătății recomandă populației să asculte sfatul medicilor, să evite deplasările în spații deschise și expunerea prelungită la frig, să respecte regulile de igienă pentru evitarea îmbolnăvirilor prin viroze respiratorii și să consume alimente bogate în proteine, fructe și legume.
