Gradul scăzut de mobilitate internă este unul dintre principalele puncte slabe ale pieţei muncii din România, arată un studiu prezentat ieri la Bruxelles. Cercetarea a fost realizată pe şase ţări, sub auspiciile Centrului pentru Studii Europene „Wilfried Martens“, şi avându-i ca autori pe Siegfried Mureșan, eurodeputat român în grupul PPE, şi pe economistul irlandez Eoin Drea.
Consecinţa negativă a acestei mobilităţi reduse, explicabilă şi prin ponderea mare a locuinţelor deţinute în proprietate, este creşterea discrepanţelor în privinţa ratei şomajului dintre zonele mai dezvoltate economic, precum cele din vestul ţării, şi cele cu un grad ridicat de neocupare, precum estul României. Lipsa mobilităţii a mărit şi diferenţa dintre rata de ocupare din zona rurală şi cele urbane, afirmă autorii studiului. Cultura conservatoare a angajaţilor români este o altă piedică, conchide raportul „It’s our job, Reforming Europe’s labour markets“. Mureşan şi Drea identifică, în cazul României, aşteptările mari privind securitatea slujbelor deţinute, lipsa tradiţiilor privind contractele de muncă cu timp parţial sau pe durată determinată. Salariile scăzute, motive principale pentru nivelurile înalte de emigraţie, şi barierele ridicate în calea creării unor noi locuri de muncă sunt alte piedici identificate de autori.
Piaţa muncii din România prezintă şi câteva elemente specifice ce îi cresc potenţialul. Aici, autorii enumeră uşurinţa migrării firmelor din sectorul productiv din zona tehnologiilor neavansate în cea a tehnologiilor avansate, potenţialul mare de locuri de muncă pe zona IMM, dacă statul va acorda sprijinul său, creşterea ponderii celor care optează pentru educaţie suplimentară şi continuă, precum şi absorbţia fondurilor UE. Pericolele sunt ca reîntoarcerea la creşterea economică să taie avântul clasei politice în direcţia reformelor economice. Corupţia este percepută ca find foarte răspândită – 93% dintre cei chestionaţi – şi numai 27% consideră că Guvernul luptă cu adevărat împotriva corupţiei. Găsirea unui echilibru între salariile mici, prin care deseori se asigură competitivitatea afacerilor, şi nevoia de majorare a acestora, astfel încât să fie descurajată emigraţia, sunt alte două provocări considerabile. Însă, România şi Bulgaria se bat cu ţări din afara UE pentru locarea operaţiunilor de manufactură.
Recomandări
-O legătură mai bună între sistemul educaţional şi piaţa muncii este una dintre recomandările institutului Wilfried Martens. „Sistemul educaţional ar trebui să promvoeze mobilitatea ca mijloc de atingere a ţelurilor din carieră, de atenţionare a tinerilor asupra oportunităţilor din afara localităţii lor. Ca şi în cazul Greciei, mobilitatea trebuie să devină ţel fundamental în cazul României“, explică studiul.
-Reforma oficiilor publice de muncă, transformarea lor în centre de tipul „one stop shop“ pentru persoanele aflate în căutarea unei slujbe, extinderea contractelor pe durată redusă de lucru sau durată determinată.
-Facilităţile acordate IMM-urilor care angajează personal şi combaterea corupţiei şi birocraţiei.
