Cu 456 voturi pentru, 147 voturi contra şi 49 de abţineri, deputaţii europeni au votat textul care a făcut obiectul a peste doi ani de negocieri intense. ”Votul intervenit astăzi (marţi) în Parlamentul European constituie o etapă importantă în procesul de construire a unei pieţe unice mai juste”, a subliniat comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Marianne Thyssen.
La începutul lunii martie, Parlamentul European s-a pus de acord cu Consiliul – ce reprezintă cele 28 de state membre ale UE – şi cu Comisia Europeană. Ţările membre au la dispoziţie un termen de doi ani pentru a transpune această directivă în legislaţiile naţionale.
Detaşarea lucrărilor le va permite cetăţenilor europeni să lucreze într-o altă ţară membră cotizând la sistemul de securitate socială al ţării de origine.
Prin această reformă, un lucrător detaşat trebuie să primească aceeaşi remuneraţie precum un lucrător local: nu numai salariul minim din ţara de primire (aşa cum a fost cazul în prima directivă, din 1996), dar şi toate sporurile prevăzute în ţara respectivă (precum spor de ruşine, spor de vechime, al 13-lea salariu etc.). Sumele referitoare la locuinţă, hrană şi transport nu vor mai putea fi deduse din salariu.
În noua sa variantă, directiva ar urma să asigure remunerarea lucrătorilor detaşaţi în conformitate cu legea şi practicile din ţara-gazdă. Durata maximă a detaşării este de 12 luni, putând fi extinsă cu încă 6 luni pe baza unei notificări motivate a furnizorului.
În 2016, în Uniunea Europeană existau 2,3 milioane de lucrători detaşaţi. Între 2010 şi 2016, numărul acestora a crescut cu 69%. Germania, Franţa şi Belgia au primit cel mai mare număr de lucrători detaşaţi.
