În momentul de față asistăm la un război de tip mafiot în care se înfruntă două tabere conduse de un condamnat și de un plagiator cu două dosare penale.
Liviu Dragnea știe prea bine că nu luptă cu Sorin Grindeanu ci cu Victor Ponta. Fără susținerea fostului premier, actualul prim-ministru ar fi rămas doar o marionetă asemenea colegilor săi de guvern care au demisionat fără să crâcnească.
Victor Ponta a ajuns la șefia PSD în 2010 și cu sprijinul lui Liviu Dragnea care i-a fost apoi șef de campanie la alegerile prezidențiale din 2015. La acea vreme erau buni tovarăși, trecuți împreună printr-o tentativă de suspendare cu forțarea legii a președintelui Traian Băsescu în 2012.
Nu știu, la ora la care scriu, dacă va trece mâine moțiunea de cenzură a PSD contra guvernului PSD. Și mă feresc să fac orice pronostic. Am însă câteva observații despre acest război pesedisto-pesedist în care n-ai cu cine să ții.
În toate formulele guvernării lui Ponta au fost și oameni ai lui Dragnea. De altfel, chiar Darius Vâlcov a fost unul dintre miniștrii lăudați de premierul Ponta, în special pentru Codul Fiscal. Acum, același Vâlcov a devenit omul de încredere al lui Dragnea, evaluatorul Guvernului Grindeanu.
Acum trei luni, Ponta se juca de-a demisia din PSD, iar Dragnea se făcea că i-o refuză. Cei doi păreau că s-au împăcat. În realitate, fiecare încerca să-l scoată din joc pe celălalt. În niciun caz nu erau interesați de binele României.
Plagiatorul Victor Ponta
Propulsat în politica mare de Adrian Năstase și doborât de Liviu Dragnea, care i-a luat și partidul și Guvernul după protestele “Colectiv”, Victor Ponta și-a început cariera din postura de “micul Titulescu” și “cel mai tânăr premier”, reușind, în doar câțiva ani, să-și lipeas-că pe frunte etichetele de “plagiator”, “mitoman” și “penal”. Fostul președinte Traian Băsescu l-a acuzat și că ar fi ofițer acoperit SIE.
Nu disputa politică fratricidă din PSD mă interesează, ci motivele care au generat-o. Și care arată că, în continuare, România este doar o piață de trocuri politico-penale-securiste.
În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2014, Victor Ponta a vorbit cu mândrie despre originile sale albaneze și italiene, iar câteva zile mai târziu l-a atacat pe Klaus Iohannis, contracandidatul său, pe motiv că este neamț. Tot despre Iohannis a afirmat, în repetate rânduri, că ar fi responsabil de incen-diul de la “Colectiv”, în care au murit 64 de oameni, intenția președintelui fiind, după cum susținea Ponta, să-l dea pe el afară de la Guvern și să-și numească un cabinet propriu. Cât despre neadevăruri, Hotnews a numărat nu mai puțin de 55 de minciuni spuse public de Victor Ponta, în doar doi ani de mandat în funcția de premier.
Într-un final, Ponta a pierdut lupta pentru Cotroceni, după ce a făcut tot posibilul să împiedice votul în diaspora, izbutind, astfel, să-i înfurie și să-i mobilizeze pe alegătorii nehotărâți.
Scandalul plagiatului
Victor Ponta este și primul mare demnitar acuzat de fraudă academică, după un doctorat plagiat și un master inexistent. Masterul de la Universitatea din Catania, pe care Ponta și l-a trecut în CV, s-a dovedit a fi, de fapt, un curs de scurtă durată. Iar teza de doctorat, obținută în 2003, la Universitatea București, sub îndrumarea lui Adrian Năstase, a fost analizată de Consiliul Academic de Validare a Titlurilor Universitare, care a constatat că premierul de atunci a copiat 85 din cele 307 de pagini ale lucrării, cu tot cu greșelile de ortografie. Mai grav, Liviu Pop, ministrul Educației din acea vreme și subalternul lui Victor Ponta, a desființat Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare chiar în momentul în care se pregătea să analizeze lucrarea de doctorat.
Decizia UDMR de a nu vota moțiunea de cenzură a relansat neogocierile pentru voturi. PSD a revenit la tactica racolărilor individuale, fiind vizați în principal parlamentari din Opoziție.
Dosarul Turceni – Rovinari
Victor Ponta este protagonist în două dosare penale și unul dintre cei mai înverșunați dușmani ai luptei anti-justiție, despre care susține că e condusă, în realitate, de forțe oculte și de “Binom”. În dosarul Turceni – Rovinari, Ponta este acuzat de 17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Procurorii îl acuză că ar fi încasat 181.000 de lei, în baza unui contract semnat cu firma de avocatură a lui Dan Șova, pentru prestații juridice fictive. Banii proveneau de la cele două complexe energetice, Turceni și Rovinari, care aveau, la rândul lor, contracte de asistență juridică cu SCA “Șova și Asociații”.
Dosarul Tony Blair
În celălalt dosar, Victor Ponta e acuzat că ar fi primit 220.000 de euro pentru a-i asigura lui Sebastian Ghiță un loc eligibil la alegerile din 2012. Banii ar fi fost folosiți pentru aducerea lui Tony Blair în România, ca exercițiu de imagine pentru Victor Ponta.
Condamnatul Liviu Dragnea
Membru al Partidului Democrat din ’94, Liviu Dragnea a deținut mai multe funcții importante în acel partid, până în anul 2000 când a trecut la PSD, formațiune politică pe care o conduce din 2015.
Principalele probleme ale lui Dragnea sunt condamnarea la doi ani cu suspendare din dosarul Referendumul și perspectiva unei noi sentințe, de data aceasta cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. A devenit celebru după numărul mare de persoane decedate din Teleorman care apăreau pe listele de vot, dar și a modului în care își controla oamenii din subordine.
De-a lungul timpului au apărut numeroase dezvăluiri despre legăturile sale cu firma Tel Drum care a obținut mai multe contracte controversate pe vremea când Dragnea era președintele CJ Teleorman. Deocamdată nu există, însă, acuzații oficiale în privința acestor afaceri.
Dosarul Referendumul
Dragnea a fost condamnat, în aprilie 2016, în dosarul Referendumul la doi ani de închisoare cu suspendare şi la un termen de încercare de patru ani. El a fost acuzat de DNA de folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o func-ţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.
Mai exact, în vara lui 2012, înainte şi în timpul derulării referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României, președintele PSD a pus la punct un sistem menit să deturneze rezultatul votului, pentru a se întruni cvorumul necesar demiterii.
Dosarul angajărilor fictive de la Teleorman
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii DNA la 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, pentru fapte comise pe vremea când era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene PSD Teleorman. O condamnare în acest caz nu poate fi decât cu executare având în vedere decizia din dosarul Referendumul.
Ordonanța 13
Înainte de a pune în aplicare orice promisiune din campania electorală,Liviu Dragnea a forțat mâna Guvernului pentru a emite celebra Ordonanță 13. Cătălin Ivan, europarlamentar PSD, susține că OUG 13 ar fi fost scrisă și gândită pentru președintele partidului, Liviu Dragnea. Conform acestui act normativ, abuzul în serviciu ar fi fost incriminat penal de la pragul de 200.000 de lei în sus, în timp ce prejudiciul pe care l-ar fi adus statului Liviu Drganea în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, este de 108.000 lei.
