Deputatul Remus Cernea i-a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis în care i-a cerut să trimită spre reexaminare legea privind înscrierea elevilor la orele de religie din şcoli.
Astfel, Cernea a arătat că modificarea adusă legii nu este suficient de clară.
„Din nefericire, în ciuda semnalelor trase în cadrul dezbaterilor din parlament și presă, textul final adoptat prin L141/2015 de către forul legislativ nu corespunde literei și spiritului Deciziei CCR. În loc să fie clară și cuprinzătoare, modificarea Parlamentului menține o serie de ambiguități generatoare de confuzii și noi abuzuri și nu răspunde corespunzător problemei de fond care a dus la procesul câștigat de profesorul Emil Moise la Curtea Constituțională în privința modului în care se face înscrierea la orele de religie”, a subliniat deputatul.
Conform alin. (2) al articolului 18, textul adoptat recent de către Parlament prevede:
”(2) Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelului legal instituit pentru elevul minor. În cazul în care elevul frecventează orele de religie, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.”
Remus Cernea îi cere preşedintelui să trimită legea spre reexaminare pentru remedierea următoarelor aspecte: necorelarea cu Codul Civil, copilul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul să își aleagă liber confesiunea religioasă, ambiguitatea textului de lege cu privire la durata înscrierii la ora de religie, ambiguitatea textului de lege cu privire la “cererea” ori “notificarea” care ar trebui adresată școlii la înscrierea ori retragerea de la ora de religie, textul adoptat este incomplet, întrucât nu prevede ce se întâmplă în respectivul interval de timp cu elevii care nu urmează ora de religie, discriminarea cultelor minoritare, adoptarea, în mod necritic, de către Parlament a punctului de vedere al bisericii majoritare și ignorarea altor argumente și propuneri, venite inclusiv din partea elevilor şi vicii de procedură.
„Dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie reprezintă o valoare fundamentală într-o societate democratică iar legiferarea asupra acestuia ar trebui făcută la un înalt nivel de înțelegere și înțelepciune democratică. O legislație confuză și superficială conduce la abuzuri grave și îi împiedică pe cetățeni să se bucure de drepturile și libertățile lor”, a precizat Cernea.