Liberalii sunt așteptați astăzi să depună mult-discutata moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta, construită în jurul încălcării repetate a dreptului la vot. La aproape șapte luni de la prezidențiale, șansele de reușită ale opoziției par însă mai reduse ca oricând.
La fel cum au făcut de multe ori opoziție, adică discret, liberalii și-au pregătit moțiunea de cenzură, au strâns semnăturile necesare și sunt așteptați astăzi să depună documentul în Parlament. În afara unor teasing-uri pe pagina de Facebook (de genul „În urma umilinței la care au fost supuși românii din diaspora la votul din noiembrie 2014, au avut loc proteste în întreaga țară. Am fost și atunci alături de ei, suntem și acum. Luptăm pentru dreptul la vot!“) și a unor declarații în fugă, liberalii nu s-au înghesuit să ofere prea multe informații despre importantul lor demers politic.
Citește și: Încercările Opoziției de a da jos Guvernul Ponta. Ce a mers prost
Ieri, spre orele amiezii, nu se comunicaseră public nici temele exacte ale moțiunii și nici numele pe care aceasta îl va purta. Și nu neapărat pentru că liberalilor le-ar plăcea să facă surprize electoratului, ci pe motiv de negocieri până în ultimul moment. Mai precis, textul moțiunii poate suferi modificări până în clipa depunerii, în funcție de discuțiile pe care liberalii le-au mai purtat și le mai poartă, pe ultima sută de metri, cu parlamentarii UDMR și UNPR.
Recunosc că nu au șanse
În urmă cu doar trei zile, deputatul Ionuț Stroe, purtător de cuvânt al PNL, admitea că opoziția este dezavantajată de „calculul matematic efectiv al structurilor grupurilor parlamentare“ (cu alte cuvinte, mai are nevoie de destule voturi pentru a atinge minimum necesar aprobării moțiunii) și că se bazează „pe buna credință și deschiderea oricărui parlamentar la o dezbatere reală“. A se înțelege că negocierile cu aleșii puterii s-au purtat și încă se poartă „la bucată“ (cu fiecare senator și deputat în parte) în condițiile în care discuțiile la nivel de lideri s-au soldat cu un eșec.
Matematic, în varianta optimistă în care s-ar alia parlamentarilor PNL toți cei apropiați lui Mircea Geoană (Partidul Social Românesc – PSRo), cei desprinși din partidul lui Dan Diaconescu (reuniți sub numele de Partidul Național Democrat), cei de la UDMR și neafiliații, tot nu ar fi suficiente voturi pentru ca moțiunea de cenzură să treacă și Guvernul Ponta să pice. Reamintim însă că liderii UDMR s-au arătat mai mult decât rezervați în ceea ce privește susținerea demersului opoziției, fiind deranjați de temă (un vot masiv al românilor din afara țării ar reduce considerabil procentele Uniunii în alegeri) și de faptul că nu au fost consultați înainte de a fi anunțate public data depunerii și subiectul moțiunii.
Citește și: Cum se pregăteste Blaga pentru moţiunea de cenzură contra Guvernului Ponta
Prin urmare, singura șansă a opoziției este să „rupă“ voturi din rândul UNPR și, de ce nu?, al PSD. Doar că, nici pe această direcție, liberalii nu au repurtat prea multe succese. Ba din contră am putea spune, dacă ne uităm că partidul lui Gabriel Oprea a înregimentat chiar zilele trecute un fost ministru liberal (este vorba de Gabriel Berca, membru al Guvernului Tăriceanu, trecut între timp prin PDL și PMP).
PNL mai are la dispoziție câteva zile pentru negocieri, în condițiile în care moțiunea se va dezbate, cel mai probabil, după data de 15 iunie (calendarul exact va fi decis de Birourile Permanente reunite, dar întâi se citește textul, iar dezbaterea se programează după trei zile).
Oricum, liberalii nu aveau prea multe opțiuni, în condițiile în care au promis depunerea unei moțiuni de cenzură încă din 25 noiembrie 2014, iar actuala sesiune parlamentară se încheie la sfârșitul lunii iunie.
Acuzele aduse Guvernului
Principala temă a moțiunii este dreptul la vot, cu bătaie atât la încă neadoptata lege a votului prin corespondență, care ar facilita românilor de peste granițe exprimarea opțiunii, cât și la alegerile anticipate locale și parlamentare pe care Guvernul Ponta refuză, în unele cazuri de luni bune, să le organizeze.
Este vorba de 29 de posturi vacante de primar (inclusiv cinci municipii – Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Piatra Neamț, Ploiești și Târgoviște), șase funcții neocupate de președinte de consiliu județean (Cluj, Neamț, Botoșani, Brăila, Mehedinți și Vâlcea) și 19 mandate de parlamentar rămase fără deținător. În unele cazuri, precum la Cluj, există deja decizii ale instanței de obligare a Executivului să organizeze alegeri parțiale, decizii ignorate însă de premier.
