Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Misiunea lui Iohannis după cei zece ani câștigaţi de România

Klaus Iohannis a depus, ieri, jurământul ca președinte al României și a preluat mandatul de la predecesorul său, Traian Băsescu. Printre prioritățile mandatului noului președinte se numără lupta anticorupție, introducerea votului prin corespondență, reducerea numărului de parlamentari, consolidarea parteneriatului cu SUA, dar și a rolului jucat de țara noastră în NATO și UE.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 21.12.2014 - 21:05

 

Klaus Iohannis a depus, duminică, jurământul ca președinte al României și a preluat mandatul de la predecesorul său, Traian Băsescu. Printre prioritățile mandatului noului președinte se numără lupta anticorupție, introducerea votului prin corespondență, reducerea numărului de parlamentari, consolidarea parteneriatului cu SUA, dar și a rolului jucat de țara noastră în NATO și UE.

În primul discurs rostit ca preşedinte, după depunerea jurământului în Parlament, Klaus Iohannis a susţinut că „nu există altă cale pentru România decât aceea a unei ţări eliberate de corupţie”. El a precizat că şi-ar dori ca la sfârşitul mandatului său „corupţia să nu mai figureze pe agenda publică, instituţiile să funcţioneze pentru cetăţeni”. Noul președinte a anunţat că va chema la consultări partidele politice pentru a decide împreună ce obiective de ţară îşi asumă şi un calendar cu etape şi acţiuni. Printre temele vizate – educația, sistemul sanitar sau sistemul de pensii.

În plan politic, Iohannis a pledat pentru revizuirea Constituției, schimbarea legislaţiei electorale, reducerea numărului de parlamentari, introducerea votului prin corespondenţă şi a celui electronic, schimbarea legislaţiei partidelor politice, incluzând aici şi finanţarea lor şi a campaniilor electorale.

Noul preşedinte s-a angajat că va prezenta în primele șase luni ale mandatului său strategia naţională de apărare a României şi a propus tuturor partidelor parlamentare un consens privind creşterea bugetului Apărării până la cel puţin 2% din PIB. “Cei trei piloni ai politicii noastre externe vor fi Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la UE, iar “cuvintele-cheie în ceea ce priveşte politica externă sunt continuitate şi predictibilitate”. Șeful statului a anunțat că propune partidelor parlamentare, dar şi ”tuturor actorilor sociali” și mediului academic ”un consens național” privind susţinerea integrării europene a Republicii Moldova.

Ce șanse au planurile lui Iohannis

Practic, direcțiile de forță ale noului președinte se suprapun cu cele ale fostului șef al statului. Dacă aceste repere vor fi păstrate, România ar urma să aibă parte de 15 ani de continuitate, începând din 2004, când singurul președinte membru PSD, Ion Iliescu, i-a predat ștafeta lui Traian Băsescu. Față de 2004 însă, terenul politic pare mult mai favorabil pentru îndeplinirea unor astfel de obiective. În urma votului popular din 16 noiembrie, nici un partid parlamentar nu mai îndrăznește să pună bariere în calea justiției. În ultima lună, parlamentarii au aprobat toate solicitările DNA care îi vizau pe politicieni, inclusiv unele rămase restante dinainte de alegeri. PSD, partidul cel mai puternic din Parlament, a abandonat, cel puțin pentru moment, strategia de a face zid în jurul parlamentarilor acuzați de corupție. Un alt obiectiv, cel al votului prin corespondență pentru diaspora, a fost acceptat, cel puțin la nivel declarativ, de toate formațiunile politice. Toate partidele politice sunt de acord cu orientarea pro-atlantică și, punctual, cu majorarea bugetului Apărării, în urma deciziei Summit-ului NATO. De asemenea, toate partidele politice susțin modificarea Constituției sau reducerea numărului de parlamentari.

Cu alte cuvinte, chiar dacă partidul din care provine Klaus Iohannis, PNL, este minoritar în Parlament, PSD, care are majoritatea, nu pare a fi în situația de a se opune la vreuna din temele de forță lansate de președinte. Practic, este o situație inversă față de 2004. Atunci, Traian Băsescu, proaspăt învingător în alegerile prezidențiale, a schimbat majoritatea parlamentară, în favoarea Alianței D.A., dar Legislativul a rămas dominat de forțe care s-au opus reformelor. Schimbarea legilor în domeniul justiției, înființarea de noi instituții precum ANI sau ridicarea imunității unor parlamentari s-au lovit de opoziția PSD, dar și a unor partide atrase în coaliția guvernamentală, precum PC. Mai mult, uneori schimbările au fost blocate chiar de către parlamentari PNL sau PD.

Preluarea mandatului

După discursul din Parlament, Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen, au plecat către Palatul Cotroceni, pentru ceremonia de predare-primire a funcţiei supreme în stat. Iohannis a fost întâmpinat de Garda de onoare, înainte de a intra în palat, unde cuplul prezidențial a fost primit de Traian Băsescu şi Maria Băsescu. Cei patru au intrat în Sala Unirii, unde s-a intonat imnul naţional al României. Traian Băsescu i-a înmânat lui Klaus Iohannis Colanul de aur al Ordinului Steaua României. Apoi, cei doi, împreună cu soţiile, au ciocnit un pahar de şampanie cu foştii şi viitorii consilieri prezidenţiali. Traian Băsescu i-a oferit lui Carmen Iohannis un buchet de trandafiri albi, iar Iohannis i-a oferit Mariei Băsescu un buchet de trandafiri roz. Klaus Iohannis şi Carmen Iohannis i-au însoţit pe Traian Băsescu şi Maria Băsescu până la maşină, fostul preşedinte şi soţia sa mergând apoi către platoul Marinescu, unde a avut loc ceremonia militară cu prilejul încheierii mandatului.

Cine intră în echipa lui Iohannis

Dan Mihalache – șef al Cancelariei Prezidențiale. Actual secretar general adjunct al PNL.

George Scutaru - consilier prezidențial pentru probleme de securitate națională. Fost lider al deputaților PNL.

Leonard Orban - consilier prezidențial domeniul afacerilor europene. Fost comisar european pentru multilingvism.

Andrei Muraru - consilier prezidențial pentru relația cu societatea civilă. Fost președinte al IICCMER,

Lazăr Comănescu - consilier prezidențial pentru politică externă. Actual ambasador al României în Germania.

Cosmin Marinescu - consilier prezidențial pentru mediul de afaceri. Este conferenţiar universitar la ASE.

Tatiana Niculescu Bran - purtător de cuvânt. Scriitoare şi fost jurnalist la BBC.

Simina Tănăsescu - consilier prezidențial coordonator al departamentului constituțional-legislativ. Profesor universitar, doctor în drept constituțional.

Laurențiu Ștefan - consilier prezi­den­țial pentru analiză politică. A activat în calitate de consilier politic al Ambasadei SUA.

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta urmează să aibă, astăzi, la ora 12.00, o întâlnire la Palatul Cotroceni, pentru a discuta în legătură cu de priorităţile guvernării, precum şi perspectivele colaborării instituţionale între Preşedinţie şi Guvern.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...