UPDATE: CCR a amânat pentru a doua oară o decizie în cazul cuplului gay care cere recunoașterea căsătoriei încheiate în Belgia. Președintele Curții, Valer Dorneanu, a anunțat că au nevoie de mai mult timp pentru deliberare. Și cuplul va fi citat din nou în fața Curții.
”Simțim nevoia unei adânciri a cauzei”, a spus Valer Dorneanu.
Curtea a rămas să decidă asupra cererii cuplului Coman-Hamilton în 27 octombrie.
Curtea Constituțională a României va decide, marți, dacă recunoaște căsătoria încheiată în Belgia dintre un bărbat român şi un cetățean american, după ce în iulie a amânat cauza ”pentru aprofundare”.
Fiecare din cele două tabere din societatea românească rămâne consecventă pe poziție: activiștii pentru drepturile omului fac apel la jurisprudența CEDO și cer un cadru legal pentru protejarea cuplurilor de același sex, în vreme ce Coaliția pentru Familie și Biserica Ortodoxă Română arată cu degetul – o decizie favorabilă celor doi ar însemna contrazicerea hotărârii din vară prin care CCR a dat undă verde pentru organizarea referendumului pentru modificarea Constituției, astfel încât familia să fie definită drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie.
Experții consultați de România liberă au declarat, însă, că miza deciziei CCR ar fi, de fapt, alta: după recunoașterea căsătoriilor gay încheiate în străinătate, s-ar putea pune și problema adopțiilor de către homosexuali și atunci dezbaterea ar fi mult mai aprinsă.
Recunoașterea mariajului între doi bărbați nu înseamnă că în România se vor putea căsători persoanele de același sex
În luna iulie, cuplul Adrian Coman-Clai Hamilton a dat naștere în spațiul public primei dezbateri cu substanță privind căsătoriile dintre persoanele de același sex, după ce a depus la Curtea Constituțională o cerere prin care a cerut ca magistrații să se pronunțe asupra validității mariajului lor, încheiat în Belgia, în urmă cu șase ani. Motivul cererii a fost că, de trei ani, de când cei doi au vrut să se mute în România, se judecă cu statul român, care nu îi acordă drept de rezidență permanentă americanului, pentru că nu îl recunoaște ca soț al românului.
Deși o decizie favorabilă a CCR nu ar însemna legiferarea parteneriatelor între persoanele de același sex în România, cuplurile gay căsătorite în străinătate ar putea beneficia astfel de drepturi și aici, ne-a explicat directoarea executivă a APADOR-CH, Nicoleta Andreescu.
Practic, motivul pentru care decizia este importantă pentru cei doi este că americanul, neavând cetățenie europeană, nu poate locui în România pe termen nedeterminat, având în vedere că statul român nu îl recunoaște ca soț al românului Adrian Coman, potrivit acesteia. ”În prima instanță, cei doi nici măcar nu își doreau neapărat să le fie recunoscut statutul de cuplu căsătorit, ci își doreau să poată să aibă o viață normală, ceea ce însemna să locuiască în România cât timp ar fi dorit ambii. Dar cetățeanul străin căsătorit cu cetățeanul român, nefiind cetățean al unei țări a UE, ar fi trebuit să nu stea mai mult de câteva luni pe teritoriul României, să plece, să se întoarcă; plus, deși ei sunt un cuplu recunoscut în alt stat, nu beneficiază de un sistem de protecție – spre exemplu, ca atunci când unul dintre ei este bolnav, celălalt să poată purta un dialog în cunoștință de cauză cu un medic”, a mai declarat Nicoleta Andreescu.
Citește povestea cuplului Hamilton-Coman: VIDEO. Cuplul gay româno-american care ar putea schimba legea în România. CCR trebuie să decidă dacă recunoaște căsătoria între doi bărbați
Nicoleta Andreescu ne-a declarat că, potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), statele au libertatea de a alege dacă recunosc sau nu căsătoriile între persoanele de același sex, însă, dacă nu le recunosc, sunt obligate să asigure un cadru legislativ care să protejeze drepturile fundamentale ale acestor cupluri, iar dreptul la viață privată este un drept fundamental. De altfel, în luna iulie, ministrul Justiției, Raluca Prună, a arătat că toate cuplurile trebuie să beneficieze de protecție în fața legii, indiferent că este vorba de cupluri heterosexuale care trăiesc fără să fie căsătorite sau că sunt de același sex.
Similar, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Asztalos Csaba, ne-a spus că se așteaptă ca ”decizia CCR să reflecte acest mesaj către legiuitor”. Astfel, a arătat șeful CNCD, cei doi au cerut practic recunoașterea efectelor căsătoriei lor în Belgia, respectiv dreptul de a beneficia de rezidență în România de către cetățeanul american, în virtutea faptului că este căsătorit cu un român.
Și Romanița Iordache, vicepreședinta asociației Accept, care reprezintă drepturile persoanelor LGBT, și expertă în cadrul European Equality Law Network a Comisiei Europene, ne-a declarat că ”răspunsul CCR poate fi mult mai nuanțat decât o simplă admitere sau respingere a excepției de neconstituționalitate. Este esențial de analizat motivarea Curții Constituționale și felul în care CCR aplică prevederile constituționale care garantează demnitatea umană, nediscriminarea și dreptul la viață de familie la situația cu care s-au confruntat Adrian și Clai care, adulți fiind, și-au exercitat dreptul de a se căsători, dar nu se pot bucura de acest drept pe teritoriul României”.
Romanița Iordache ne-a mai precizat că, în urma mediatizării cazului Adrian Coman-Clai Hamilton, asociația Accept a primit numeroase solicitări venite din partea cuplurilor aflate în situații similare. ”Ar fi de dorit ca statul să își asume modificarea cadrului legislativ pentru a asigura recunoașterea căsătoriilor și parteneriatelor legal înregistrate, inclusiv în cazul cuplurilor de același sex și recunoașterea parteneriatului civil în plan intern”, a punctat vicepreședinta organizației.
Dar, dacă CCR ar decide în favoarea celor doi, ar însemna să-și contrazică propria decizie privind referendumul
De partea cealaltă a baricadei, se situează Coaliția pentru Familie, asociația care a inițiat demersurile pentru modificarea Constituției pentru ca familia să fie definită drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Bogdan Stanciu, reprezentant al Coaliției, ne-a declarat: ”Având în vedere decizia din 20 iulie, noi ne așteptăm ca mâine să se constate faptul că articolul 277 din Codul Civil este constituțional, nu vedem cum ar putea să fie altfel … adică ar însemna să contrazică propria decizie de acum două luni”.
Și purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, a reiterat că poziția BOR rămâne fermă: singura formă de căsătorie acceptată de religie este cea încheiată între un bărbat și o femeie. ”BOR a sprijinit inițiativa Coaliției pentru Familie și o sprijină în continuare, tocmai pentru protejarea familiei – nu doar din rațiuni spirituale, morale, ci și din rațiuni demografice; cifra nașterilor este, din păcate, în scădere, iar familiile ar trebui încurajate să aibă copii. Asta ar trebui să fie o prioritate și pentru statul român”, ne-a declarat Vasile Bănescu.
O poziție diferită ne-a oferit un expert în drept, care ne-a explicat că, prin faptul că cei doi vor recunoașterea căsătoriei, vor să aibă și drepturile unui cuplu căsătorit – adică și să adopte. ”Aici este toată miza”, ne-a explicat sursa.
Avocată: Cazul poate ajunge la CEDO
Avocata cuplului Coman-Hamilton, Iustina Ionescu, ne-a declarat că, printr-o decizie favorabilă, marți, CCR ”ar pune familiile formate din cupluri de acelaşi sex sub protecţia articolului 26 din Constituţia României (Viaţa intimă, familială şi privată)”. Totuși, Curtea nu schimbă Codul Civil, care acum interzice căsătoriile între persoane de acelaşi sex; acesta este rolul Parlamentului. CCR poate cel mult să anuleze articolele de lege care sunt neconstituţionale; aceasta ar însemna că pe teritoriul României sunt recunoscute toate căsătoriile încheiate legal în afara ţării, inclusiv de cupluri precum Adrian şi Clai”, ne-a explicat Iustina Ionescu.
În cazul în care CCR respinge demersul cuplului, cazul continuă la Judecătorie, ”unde cerem constatarea discriminării săvârşite de Inspectoratul General pentru Imigrări prin refuzarea drepturilor la liberă circulaţie unui membru de familie a unui cetăţean european. Dacă nu găsim remedii satisfăcătoare în justiţia din România, cazul are potenţial să ajungă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, ne-a mai spus Iustina Ionescu.
Adrian Coman: Nu vreau să evit România pentru că nu mă simt ca acasă
Românul Adrian Coman ne-a declarat că și-ar dori ca și în România să îi fie recunoscută căsătoria și dreptul de a constitui o familie. ”Când venim în România, încetăm a fi o familie. Sunt foarte legat de Romania, unde am trăit până la de 30 de ani. Nu vreau să evit România, pentru că, din acest punct de vedere, nu ma simt ca acasă”.
Coman a mai spus că drepturile omului n-ar trebui supuse unui referendum ”pentru ca nu majoritatea trebuie sa decidă cu privire la drepturile minorităților. Se crează un precedent periculos. Daca majoritatea va dori reintroducerea pedepsei cu moartea si modificarea in acest sens a Constituției tot prin referendum, de exemplu?”.
Citește despre deciziile CCR din luna iulie aici: România, un pas mai aproape de interzicerea căsătoriilor între persoanele de același sex. Cum putem ”citi” deciziile date de CCR miercuri
Curtea Constituțională a României a analizat, miercuri, două cazuri care ar putea schimba legislația românească în domeniul familiei: primul se referă la recunoașterea căsătoriei dintre doi bărbați, iar cel de-al doilea la modificarea Constituției, pentru ca familia să fie definită drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie. În vreme ce în primul dosar, CCR a decis amânarea pronunțării pentru luna septembrie, în cel de-al doilea a constatat că inițiativa Coaliției pentru Familie îndeplinește condițiile pentru exercitare dreptului la iniţiativă cetăţenească.
