Curtea Constituțională a României a analizat, miercuri, două cazuri care ar putea schimba legislația românească în domeniul familiei: primul se referă la recunoașterea căsătoriei dintre doi bărbați, iar cel de-al doilea la modificarea Constituției, pentru ca familia să fie definită drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie. În vreme ce în primul dosar, CCR a decis amânarea pronunțării pentru luna septembrie, în cel de-al doilea a constatat că inițiativa Coaliției pentru Familie îndeplinește condițiile pentru exercitare dreptului la iniţiativă cetăţenească.
În aceste condiții, acţiunea Coaliției pentru Familie, pentru ca în Constituție să fie scris că familia se întemeiază doar pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie, este cu un pas mai aproape de îndeplinire. După decizia CCR, propunerea va fi dezbătută în Parlament, apoi printr-un referendum, în care populația ar urma să fie chestionată asupra temei, așa cum a declarat, pentru România liberă, Bogdam Stanciu, reprezentant al coaliției.
Propunerea Coaliției pentru Familie este ca referendumul să aibă loc odată cu alegerile parlamentare, ceea ce ar putea transforma minoritățile sexuale într-un ”țap ispășitor pentru toate problemele românilor”, după cum a atras atenția Asociația Accept. O temere similară și-a exprimat și președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care a arătat că ar fi bine, totuși, ca referendumul să fie organizat separat de parlamentare, pentru ca oamenii să nu fie manipulați. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Română a apreciat decizia ca fiind una ”firească,pentru că se situează în litera Codului Civil” și și-a exprimat speranța ca demersul să fie unul încununat de succes.
În ceea ce privește cea de-a doua decizie a CCR, de amânare în dosarul în care un cuplu gay româno-american cere recunoașterea căsătoriei încheiate pe teritoriul Belgiei, în vreme ce magistrații au spus că au nevoie de timp pentru a da o soluție, ”pentru că se constituie în precedent”, sociologul Mircea Kivu a înaintat ca ipoteză că CCR vrea întâi să vadă ce se întâmplă cu referendumul și s-ar putea să nu mai fie nevoie să se pronunțe în cauză. Dacă Constituția ar interzice căsătoriile între persoanele de același sex, ”Curtea nu ar mai avea nici un motiv să decidă în cazul căsătoriei între doi homosexuali”. Pe de altă parte, reprezentantul Coaliției pentru Familie a punctat că România nu este obligată să legifereze în acest caz, pentru că ”dreptul evoluează diferit, în funcție de valorile morale ale fiecărei societăți”, în vreme ce Accept a condamnat amânarea, spunând că Justiția nu își face treaba, iar CNCD și asociația MozaiQ au atras atenția că și cetățenii care aparțin minorităților sexuale trebuie protejați de către stat .
De ce a decis CCR că inițiativa Coaliției pentru Familie nu încalcă Constituția
Curtea Constituțională a decis, miercuri, că inițiativa cetățenească a Coaliției pentru Familie, privind modificarea articolului 48 din Constituție pentru a stipula că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, respectă condițiile legale. Președintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat că, în acest caz, judecătorii nu s-au pronunţat asupra oportunităţii acestei modificări a Constituţiei, întrucât ”nu este atributul CCR să stabilească dacă va admite căsătoria între soți în Constituție, ci să se pronunțe strict asupra constituţionalităţii propunerii de revizuire, iar din punctul acesta de vedere am avut de verificat condiţiile prevăzute de articolele 150 şi 152 din Constituţie”.
Valer Dorneanu a mai spus că „dreptul la căsătorie, deocamdată în România, nu este consacrat constituţional ca un drept fundamental. Legislaţia europeană cu privire la aceasta recomandă o largheţe a statelor, le dă o marjă de suveranitate în care să se pronunţe dacă admit sau nu admit căsătoria între cupluri de acelaşi sex. De asemenea, nu este încălcat nici conceptul de viaţă de familie, fiindcă acesta este mult mai larg decât sfera căsătoriei, cuprinde relaţiile cu copii, cu rudele, defineşte care sunt obligaţiile acestora, legăturile de rudenie”.
Referendum pentru familie, odată cu alegerile parlamentare? Pro și contra
După pronunțarea CCR, Coaliția pentru Familie a salutat decizia, iar Bogdan Stanciu, reprezentant al inițatorilor, a declarat, pentru România liberă, că va solicita Parlamentului să dezbată inițiativa în procedură de urgență, iar referendumul să fie odată cu alegerile parlamentare. ”Dacă tot avem o rundă de alegeri, de ce să amânăm lucrurile? Trei milioane de semnături înseamnă trei milioane de români care ne susțin. Nu cred că în România s-a mai colectat un număr atât de mare de semnături pentru o cauză”, a mai punctat Bogdan Stanciu.
Un mesaj similar are și consilierul patriarhal Constantin Stoica. El a declarat, pentru Rl: Decizia CCR ”este una firească, de vreme ce este un demers susținut de trei milioane de români”. De asemenea, contactat de Rl, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Iașilor, preotul Constantin Sturza, a comunicat că Pozitia Bisericii este exprimata de Biroul de Presă al Patriarhiei Române, nu am altă opinie decât aceea a Patriarhiei.” Rugat să spună care este această poziție, preotul Sturza a făcut trimitere la poziția publicată pe site-ul BOR. ”sunt chestiuni de ordine generală, nu este nimic diferit de ce va comunica Patriarhia”, a spus el. Poziția exprimată în luna ianuarie de patriarhul Daniel este că ”familia tradiţională are dreptul şi datoria de a-și proteja propria identitate, demnitate şi continuitate”, precum și că ”trebuie să susţinem efortul Bisericii de a apăra familia naturală, tradiţională, universală şi de a rezista în faţa unor „modele” noi de familie, care consideră că uniunea firească bărbat-femeie ar fi doar un model printre altele”.
Contactat de Rl, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a precizat că decizia CCR este una ”firească,pentru că se situează în litera Codului Civil” și și-a exprimat speranța ca demersul să fie unul încununat de succes. De asemenea, Vasile Bănescu a mai spus că acest demers al Coaliției pentru Familie vizează numai ocrotirea familiei, nu și desființarea altor drepturi. Dreptul persoanelor de același sex la căsătorie nu poate fi încălcat, pentru că acest drept nu există în România. Demersul nu a fost al Bisericii Ortodoxe, dar a fost sprijinit de BOR, dar și de celelalte culte religioase din țară, a mai punctat Vasile Bănescu, care a adăugat că se dorește protejarea familiei creștine tradiționale.
În replică, organizația Accept, care apără drepturile persoanelor LGBT (lesbian-gay-bisexuale- trans) a spus că respectă decizia Curții Constituţionale, dar că România ”se pregătește de un referendum care o va scoate din spațiul valorilor europene”. Asociația a cerut Parlamentului să nu organizeze referendum pentru modificarea unui singur articol din legea fundamentală, ci să includă propunerea Coaliției în demersul deja existent de revizuire a Constituției: ”Organizarea alegerilor parlamentare în același timp cu un referendum țintit clar împotriva persoanelor homosexuale reprezintă un pericol social. Sentimentele homofobe, care oricum domină societatea, vor fi neîndoielnic ridicate la rang de discurs politic și electoral. Perioada electorală nu poate fi deturnată de aceste mesaje, care vor transforma persoanele LGBT în țapul ispășitor pentru toate problemele românilor”, și-a exprimat Accept teama.
Totodată, asociația a atras atenția că statul trebuie să găsească o formă de protecție și pentru persoanele LGBT, lucru susținut și de o altă organizație pentru drepturile persoanelor gay, MozaiQ. Reprezentanții MozaiQ au cerut statului român să recunoască formal cât mai curând cuplurile gay.
Și președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, a declarat, pentru România liberă, că este de o altă părere decât CCR și Coaliția pentru Familie, iar ”familia are o paletă mai largă decât cea propusă de inițiatori: și un bărbat și o femeie care sunt împreună fără să fie căsătoriți și au un copil sunt tot o familie. El a atras atenția că statul trebuie să găsească o formă de protecție pentru minoritățile sexuale, făcând trimitere la deciziile CEDO, în urma cărora Italia și Grecia au fost obligate să reglementeze parteneriatele civile.
Totodată, Asztalos Csaba și-a exprimat temerea în legătură cu organizarea unui referendum odată cu alegerile parlamentare, pentru ca ”cetățenii să fie informați și să nu fie manipulați”.
De asemenea, sociologul Mircea Kivu a apreciat că ”CCR a interpretat că dreptul la familie nu e un drept fundamental. Dacă așa a interpretat Curtea, practic nu mai este nici un impediment în calea modificării Constituției”. El a mai atras atenția că, având în vedere că este an electoral, ”parlamentarii nu își permit ca să voteze contra a trei milioane de alegători”. Sociologul a înaintat o ipoteză și în ceea ce privește organizarea referendumului pentru modificarea Constituției odată cu alegerile: așa se întrunește și pragul electoral de 30%, cerut de lege – ”altfel, este mai greu să strângi șase milioane de oameni la vot”.
Pe scurt, Coaliția pentru Familie vrea ca definiţia familiei să fie schimbată în legea fundamentală, pentru a bloca orice posibilitate a legiferării căsătoriei între persoane de acelaşi sex, prin revizuirea articolului 48. Formularea propusă pentru articolul 48, alineatul 1, din Constituție este: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”. Inițiativa nu a scăpat de controverse, Coaliția pentru Familie fiind acuzată că a strâns o parte din semnături în școli. Mai multe despre acest subiect puteți citi aici:Campanie de strângere de semnături în școli, pentru susținerea căsătoriei între femei și bărbați. Ce spun BOR și Ministerul Educației.
Acum, după decizia CCR, inițiativa legislativă trebuie pusă în acord cu aceasta, în 45 de zile, apoi Senatul poate începe procedura parlamentară de legiferare – adică dezbaterea și votarea. În cazul unui aviz pozitiv, și fiind vorba despre o inițiativă care prevede modificarea Constituției, trebuie supusă referendumului. Conform legii, proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
Amânare pentru aprofundare, în cazul căsătoriei celor doi bărbați
Cel de-al doilea caz discutat de Curtea Constituțională se referă la dosarul lui Adrian Coman și Robert Clabourn Hamilton, căsătoriți în Belgia, în urmă cu șase ani, care de trei ani încearcă să obțină recunoașterea căsătoriei în România, pentru ca soțul lui Adrian să primească drept de rezidență. Avocata familiei, Iustina Ionescu, a declarat, în cadrul audierii la CCR, că statul român nu recunoaşte căsătoria clienţilor săi, e ca şi cum ”relaţia lor de 14 ani nu există”, pentru că cei doi ”nu se pot înregistra pe teritoriul României sub nicio formă juridică” .
În replică, reprezentanta Ministerului Public a precizat: ”Faptul că un stat nu recunoaște anumite instituții juridice sau nu recunoaște anumite drepturi, ori le recunoaște în anumite condiții reprezintă expresia diversității sistemelor juridice și a modului diferit de evoluție a Dreptului, în conformitate cu evoluția socială și valorile morale ale fiecărei societăți în parte”.
În urma deliberării, Curtea a anunțat că magistrații au simţit ”nevoia unei aprofundări a acestui aspect foarte important, care poate să se constituie într-un precedent şi trebuie să fim foarte atenţi asupra modului în care vom da soluţia”. De aceea, CCR a amânat cauza pentru 20 septembrie.
Mircea Kivu: Amânarea, posibil pentru a vedea ce se întâmplă cu referendumul
Întrebat despre cazul Coman-Hamilton, președintele CNCD a atras atenția că legislația românească nu oferă nici un fel de recunoaștere și sprijin minorităților sexuale, iar, conform Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), statul are obligația să adopte legi prin care să protejeze relațiile dintre persoanele de același sex – de exemplu, Italia și Grecia au făcut acest pas, prin recunoașterea parteneriatelor civile.
În acest sens, și organizația MozaiQ a adus în discuție o serie de drepturi de care cuplurile gay nu beneficiază, pentru că statul nu le recunoaște uniunile: mandatarea soţului în chestiuni juridice, dreptul la partajul moştenirii, dreptul asupra locuinţei familiei, bunurile comune, dreptul de a-și vizita partenerul și de a lua decizii în numele acestuia în cazul unor urgențe medicale sau dreptul la creditare comună. În acest sens, activiștii au spus că cuplurile formate din persoane de acelaşi sex sunt discriminate şi nu sunt tratate egal în faţa legii.
Întrebat ce părere are despre amânarea de miercuri, sociologul Mircea Kivu a înaintat ca ipoteză că magistrații doresc să vadă ce se întâmplă cu referendumul: ”Dacă Constituția s-ar modifica, nu ar mai fi nici un motiv să decidă în cazul căsătoriei între doi homosexuali. Dcă scrie în Constituție, Curtea nu se mai poate pronunța asupra neconstituționalității”.
Pe de altă parte, reprezentantul Coaliției pentru Familie, Bogdan Stanciu, a afirmat că ”pentru România nu există obligativitate de a recunoște căsătoriile între persoanele de același sex, dacă ele contravin legilor românești. Dacă ar exista voință populară și voință politică, atunci (legile, n.red.) ar fi modificate”.
Pe o poziție similară se situează și Biserica Ortodoxă Română, al cărei purtător de cuvânt a mai declarat, pentru Rl, că nu înțelege amânarea CCR, pentru că această amânare se situează în contradicție cu prima decizie. Vasile Bănescu a catalogat-o ca fiind ”mai puțin de înțeles”. El a reiterat că poziția Bisericii legată de familie este că nu recunoaște și nu acceptă alte familii în afară de familia tradițională și respinge orice căsătorie între persoanele de același sex.
O poziție opusă are asociația Accept, care a arătat, într-un comunicat, că CCR ”confirmă modul în care Justiția din țara noastră înțelege să facă dreptate: altă dată. Cu toate acestea, cei doi rămân o familie peste tot, mai puțin acasă”.
Urmăriți pe site-ul Romanialibera.ro și discuția cu familia Adrian Coman-Clai Hamilton, și cu părinții lui Adrian, Camelia și Liviu.
Reacții în oglindă:
