Frontul Salvarii Nationale, autoproclamat partid unic dupa evenimentele din decembrie 1989, partid urmas al PCR si care a castigat prin fraude masive alegerile de la 20 mai 1990, a fost formatiunea politica menita sa asigure acoperirea unor actiuni antisociale, uneori extremiste, promovate de conducerea din acea perioada neagra a tarii.
In lunile care au urmat dupa revolutie, grupuri formate din membri FSN, nu de putine ori inarmati cu bate, au organizat periodic contramanifestatii impotriva unor actiuni ale partidelor de opozitie.
Nici la mineriada din 13-15 iunie '90 lucrurile nu au stat altfel. Conform unor documente din arhivele Guvernului, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii si Ministerului Apararii Nationale, membrii partidului-stat FSN au raspuns chemarii conducerii tarii si au atacat manifestantii din Piata Universitatii, dupa care s-au alaturat hoardelor de mineri condusi de ofiteri ai serviciilor de informatii si ai fortelor de ordine.
FSN a avut “misiunea” sa asigure “ordinea si linistea in Capitala” in perioada mineriadei.
Trupele partidului si “actiunile de sabotaj”
In sedintele de lucru de la Guvern, in intrunirile secrete ale conducerii tarii tinute la Snagov, in rapoartele Ministerului de Interne, dar si ale Serviciului Roman de Informatii este mentionata, in mod expres, contributia membrilor FSN la actiunile premergatoare si de pe durata represiunii manifestantilor din Piata Universitatii. O sinteza informativa trimisa, la cateva zile dupa mineriada, presedintelui Ion Iliescu, sinteza “referitoare la actiunile de sabotaj desfasurate de unii factori implicati in eliberarea Pietei Universitatii la data de 13 iunie 1990”, mentioneaza: “Conform precizarilor dumneavoastra facute in sedinta de lucru din 11 iunie 1990, ora 16, la Palatul din Piata Victoriei, in actiunea de eliberare a Pietei Universitatii, stabilita pentru 13 iunie 1990, au fost desemnate sa participe urmatoarele institutii centrale: Procuratura Generala, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Sanatatii, Frontul Salvarii Nationale, Serviciul Roman de Informatii si Administratia Domeniului Public, subordonata Primariei Municipiului Bucuresti. Principalele sarcini care au revenit fiecarei institutii sus-mentionate si modul cum acestea au actionat pentru executarea lor au fost prezentate institutiilor statului competente”.
Echipele de membri FSN, la care au fost cooptati unii revolutionari si “oameni ai muncii”, au sprijinit fortele de ordine care au reprimat violent manifestatia din Piata Universitatii. Acestia au raspuns solicitarii presedintelui Ion Iliescu de “a apara cuceririle revolutionare, de a asigura continuitatea in mersul istoriei”. Nu de putine ori, aceste echipe erau coordonate de ofiteri ai unor servicii de informatii, ofiteri de politie sau de armata. Grupurile de FSN-isti fusesera instruite sa adune informatii despre demonstrantii de la Universitate si sa le foloseasca pentru hartuirea acestora. Echipe de 4-5 persoane foloseau autoturismele partidului, urmarind uneori “la vedere”, pentru intimidare, demonstrantii si supravegheau domiciliile acestora.
“Corectii” aplicate manifestantilor
Oamenii de la FSN au sprijinit din plin actiunea hoardelor de mineri si ale fortelor de ordine. Mai multi demonstranti de la Universitate au relatat modul cum au fost batuti cu ciomege de membrii FSN, in perioada 13-14 iunie 1990, la Piata Universitatii sau la Televiziune, unde se desfasurau manifestatii de protest. Mai grav, la anchetele de la unitatile militare si sectiile de politie unde se aflau retinuti o parte din manifestanti, cei din FSN erau chemati pentru a da declaratii impotriva acestora. Despre sprijinul substantial acordat de membrii FSN la “curatarea Capitalei de golani” relateaza si un raport redactat la Ministerul de Interne, de la cabinetul ministrului: “La constituirea planului de actiune pentru degajarea Pietei Universitatii s-a avut in vedere participarea militarilor de la Ministerul de Interne, efective ale Serviciului Roman de Informatii, militari din Batalionul de Politie Militara a Ministerului de Interne, personal medical de la Ministerul Sanatatii si membri ai FSN”. Procesele-verbale si rapoartele intocmite in urma sedintelor de lucru de la Guvern si Snagov, in urma carora s-a decis participarea “oamenilor muncii” la actiunile represive, violente, impotriva demonstrantilor mentioneaza rolul important al conducerii FSN la luarea unor astfel de hotarari.
